Ce este de facut

15 septembrie, 2008 at 4:42 pm

Ce putem face, in apararea cartierelor de case, a modului nostru de viata dar si a orasului?

  • Sa fim cat mai bine informati: ca sa vedem daca nu „ne paste” vre-un bloc prin preajma casei, ar trebui sa intram zilnic pe primariatm.ro, la comunicate, in special la „Noi documentatii de urbanism” si „Noi proiecte de hotarari in dezbatere”
  • Sa ne uitam, tot pe primariatm.ro, la rubricile „Certificate de urbanism”, „Autorizatii de construire”, „Planuri de urbanism” si „Proiecte de hotarari ale Consiliului Local”
  • Pentru cautare, poate va este de folos si articolul Cum se cauta pe primariatm.ro
  • In momentul in care sesizam aparitia unui PUZ, PUD in vecinatatea noastra, trebuie sa confruntam documentatia urbanistica cu legislatia in vigoare, ceea ce desigur nu este de loc usor pentru noi, uneori nici chiar pentru arhitecti si urbanisti
  • Daca constatam incalcari ale legislatiei, sau avem de facut propuneri, observatii, sesizari (atentie, sunt destule exemple de PUD/PUZ cu date false), facem o sesizare in scris pe care o depunem la primarie, la Centrul de consiliere cetateni; este bine sa se precizeze in sesizare ca dorim sa fim informati in scris, despre organizarea unei dezbateri publice referitor la PUD/PUZ contestat
  • La primirea unei sesizari referitoare la o documentatie de urbanism, Directia de Urbanism este obligata, conform legii, sa organizeze o dezbatere publica, dezbatere care de asemenea se anunta pe site primarie
  • Sa participam in numar cat mai mare si cat mai documentati, la aceste dezbateri
  • Sa urmarim daca in proiectele de hotarari prin care se aproba PUZ/PUD au fost preluate propunerile noastre
  • Se poate participa si la sedintele CLT (sunt publice); se poate cere presedintelui de sedinta, inainte de inceperea sedintei, permisiunea unei scurte interventii la punctul corespunzator de pe ordinea de zi, pentru a informa membrii CLT asupra sesizarii
  • Se poate interveni (dar doar daca suntem acceptati) in sedintele Comisiei de Urbanism a CLT; aceste sedinte au loc de obicei marti pe la ora 15, la Directa de Urbanism
  • Sa comunicam intre noi, mai ales pe forumul APZR, sa ne informam reciproc
  • Sa ne ajutam unii pe altii cu sfaturi (de la specialisti, daca avem ocazia), cu sustinere
  • Pentru membrii APZR, sesizarile pot fi facute in numele asociatiei; asociatia ii poate sprijin si prin prezenta la dezbaterile publice
  • Sa ne implicam in ceea ce speram ca va fi dezbaterea noului PUG, pe sectiuni, pe cartiere; avem nevoie de un PUG coerent, corelat cu infrastructura de transport, cu respectarea legislatiei privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu respectarea legislatiei de mediu, cu zone verzi in conformitate de asemenea cu legislatia romana si normele europene
  • Sa devenim o asociatie cu o puternica opinie civica, in sprijinul legii, al nostru si al orasului
  • Sa colaboram cu celelalte asociatii de proprietari din oras, sa ne sprijinim reciproc
  • Sa facem propuneri de proiecte de hotarari de consiliu local, in sprijinul unei dezvoltari durabile; sa ne implicam in problemele importante pentru toti cetatenii orasului
  • (va rog sa adaugati dumneavoastra in continuare; puteti trimite corespondenta la adresa de e-mail a APZR sau puteti publica direct pe forum).

Timisoara este unul din orasele Romaniei care beneficiaza de un Plan Urbanistic General (PUG); acesta contine 2 parti: partea desenata, hartile orasului si partea scrisa, Regulamentul Local de Urbanism (RLU), care cuprinde prescripţii generale la nivelul oraşului şi prescripţii la nivelul zonelor.

Extras din RLU, pag. 56: „IV. 2. L – ZONA REZIDENŢIALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1. Zone şi subzone funcţionale.

În funcţie de regimul de înălţime, în municipiul Timişoara se întâlnesc două tipuri de subzone rezidenţiale:

  • LM a – subzona rezidenţială existentă cu locuinţe mici: clădiri P, P + 1 şi P + 2,
  • LM b – subzona rezidenţială propusă cu locuinţe mici: clădiri P, P + 1 şi P + 2,
  • LI a – subzona rezidenţială cu locuinţe înalte: clădiri cu mai mult de 3 niveluri,
  • LM m – subzona rezidenţială mixtă propusă, cu locuinţe înalte: clădiri P – P+2

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise

  • locuinţe individuale cu caracter urban în subzonele funcţionale LM a, LM b şi LMm
  • locuinţe pentru maximum 2 familii în subzonele LM a, LM b, şi LM m
  • locuinţe colective în zonele LI a

Deci in zonele de tip LMa, LMb şi LMm, in conformitate cu PUG-RLU, ar trebui să fie permisă doar construirea de case pentru maximum doua familii, cu regim de inaltime P, P + 1 şi P + 2.

In Timisoara, construirea de imobile de locuinte colective cu P+”n”E, in zone de tip LM, destinate, conform Regulamentului Local de Urbanism, construirii de locuinte individuale pentru maximum doua familii, cu regim de inaltime de P, P + 1 si P + 2, se poate realiza printr-una din urmatoarele metode:

  1. Prin derogare de la documentatia de urbanism aprobata pentru zona respectiva, adica prin elaborarea si aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, in conformitate cu Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; in Timisoara insa, in contradictie cu legea amintita, se aproba construirea de imobile de locuinte colective si prin PUD, nu numai prin PUZ;
  2. Prin hotarari ale Consiliului Local Timisoara: HCL 140/24.04.2007 privind aprobarea completarii Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Timisoara cu privire la realizarea de locuinte colective in zone exclusiv rezidentiale si HCL 300/13.05.2008 privind aprobarea construirii de locuinte colective mici pe raza municipiului Timisoara; ambele hotarari ale Consilului Local Timisoara incalca legislatia in vigoare, privind urbanismul si amenajarea teritoriului;
  3. Prin „retete originale”: Certificat de Urbanism si Autorizatie de construire pentru casa in zona de case familiale, dar cu proiect (PAC) de locuinte colective;
  4. Prin construirea unor case familiale chiar peste indicii maximi ai zonelor (pentru zonele de tip LM, acesti indici sunt P+2E, POT=35%), case cu o suprafata construita desfasurata intre 1000 si 2000m2 si care ulterior intabularii, se reapartamenteaza si se transforma in locuinte colective cu 10-20 apartamente.
  5. APZR nu are pretentia ca ar cunoaste toate metodele.

Aceste imobile de locuinte colective construite in zone de case uni/bifamiliale au rolul unui cal troian: deschid calea pentru celelalte blocuri, prin schimbarea utilizarii permise a zonei, din zona de locuinte individuale in zona de locuinte colective si prin schimbarea regimului de inaltime al zonei: urmatoarele imobile de locuinte colective vor putea fi cu cel putin 2 niveluri mai inalte decat primele blocuri si tot asa.

Faptul ca Planul Urbanistic General (PUG), conceput in 1998, a fost prelungit in 2002 si din nou in 2007, in loc sa se elaboreze unul nou, faptul ca elaborarea unui nou PUG se amana de la un an la altul (initial se vehicula termenul de 2009, iar acum se anunta „probabil 2010”), ne duce cu gandul ca de fapt se doreste ca mai intai sa aiba loc modificarea caracterului zonelor de case familiale in zone de locuinte colective si abia pe urma sa se elaboreze noul PUG; astfel construirea noilor imobile de locuinte colective sau de servicii in aceste zone nu va mai necesita derogare.

In contrast, Primăria Cluj (oras comparabil ca marime si importanta cu Timisoara) dă dovadă că ţine cont de opinia proprietarilor de case: în 2005 a emis HCL 431 privind construcţiile „locuinţe colective mici”, cu P+2E, cu maxim 6 apartamente; în iulie 2006, datorita contestaţiilor clujenilor, apare HCL 575 care reduce numărul de apartamente de la 6 la 3, iar în noiembrie 2006 apare HCL 748, care interzice realizarea de locuinţe colective mici între casele familiale, până la actualizarea PUG. Astfel de hotărâri au apărut şi în alte oraşe.

In prezent, in Timisoara, PUD (Plan Urbanistic de Detaliu) si PUZ (Plan Urbanistic Zonal) se anunta la modul general in presa scrisa („au aparut noi documentatii de urbanism”) si se publica pe site primarie; in conditiile in care nu toata lumea are acces la Internet, sau nu intra zilnic pe pagina primariei, partile interesate, adica vecinii, afla de obicei de existenta acestor documentatii de urbanism cand este prea tarziu, dupa termenul in care se puteau comunica catre Directia de Urbanism observatiile, propunerile si se putea cere organizarea unei dezbateri publice, sau si mai rau, afla doar in momentul in care demareaza santierul si sesizeaza amploarea lucrarilor.

Pentru a imbunatati comunicarea in acest caz, APZR a propus, similar cu practica din alte tari europene, informarea vecinilor prin panouri de comunicare postate pe amplasamentul viitoarei constructii, panouri aparute premergator punerii PUZ/PUD in dezbatere publica. In acest sens, am formulat o propunere de proiect de hotarare de consiliu local, inaintata Directiei de Urbanism in martie 2008; pana in prezent, propunerea noastra nu a avut ecou.

Reclame

Entry filed under: 3. Ce este de facut.

Cum se cauta pe primariatm.ro Lista legislatie


Categorii

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: