Posts filed under ‘HCJ nr 115/2008’

HCJ nr. 115/2008

ROMÂNIA
JUDEŢUL TIMIŞ
CONSILIUL JUDEŢEAN
HOTĂRÂREA
privind aprobarea reglementărilor şi indicatorilor urbanistici
pentru dezvoltarea zonelor cu potenţial de edificare urbană din judeţul Timiş
Consiliului Judeţean Timiş,
Având în vedere raportul Arhitectului Şef nr.13108/24.09.2008 în care se propune
aprobarea unor reglementări şi indicatori urbanistici pentru promovarea unei politici
coerente de dezvoltare durabilă în zonele cu potenţial de edificare urbană din judeţul
Timiş,
Ţinând cont de Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 57/2002 privind
aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş şi Hotărârea Consiliului
Local al Municipiului Timişoara nr. 477/2000 privind aprobarea Conceptului de
Dezvoltare Strategică, elaborat în cadrul unui parteneriat instituţional şi al societăţii civile
pentru Planificarea Dezvoltării Economico – Sociale a Zonei Timişoara,
Luând în considerare „Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă
a continentului european”, aprobate în cadrul Conferintei europene a Ministrilor
responsabili cu Amenajarea Teritoriului – CEMAT Hanovra 2000, şi Carta de la Leipzig
pentru Oraşe Europene Durabile, aprobate în 2007,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului României nr. 27/2008,
şi Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism, republicată,
În temeiul prevederilor art. 91, alin (3), lit.e) şi art. 97 din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptă
prezenta
H O T Ă R Â R E :
Art. 1. – Se aprobă Reglementările şi indicatorii urbanistici pentru dezvoltarea
zonelor cu potenţial de edificare urbană din judeţul Timiş, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din hotărâre.
Art. 2 – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al judeţului Timiş şi pe
site-ul propriu şi, totodată, se comunică:
– Arhitectului Şef;
– Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş;
– Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Timişoara;
– Registrului Urbaniştilor din România;
– Ordinului Arhitecţilor din România;
– Consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Timiş.
PREŞEDINTE,
Constantin OSTAFICIUC
Contrasemnează :
SECRETAR AL JUDEŢULUI TIMIŞ ,
Petrisor NĂDĂŞTEAN
Timişoara, la 27.11.2008
Nr. 115
ANEXĂ
la HCJT nr. 115/27.11.
REGLEMENTĂRI şi INDICATORI URBANISTICI
Pentru dezvoltarea zonelor cu potenţial de edificare urbană din judeţul Timiş
În vederea promovării unor politici de dezvoltare durabilă integrată a localităţilor în
mediul urban şi rural în judeţul Timiş se impune stabilirea unor modalităţi de abordare
unitară pentru zonele de dezvoltare, inclusiv pe terenuri ce exced vatra localităţilor
(extravilane), precum şi stabilirea unor principii comune de abordare pentru anumite
tipologii de localităţi şi zone adiacente acestora.
Zonele cu potenţial de dezvoltare din intravilanul şi extravilanul localităţilor nu pot fi
abordate decât pe baza reglementărilor din cadrul Planuri de Amenajarea Teritoriului
( PAT), Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale unităţilor administrativ teritoriale, PUG
preliminare, Planuri Urbanistice Zonale cu caracter director, avizate şi aprobate potrivit
legii.
Detalierea acestor zone de dezvoltare prin PUZ se va putea face numai prin studiu de
cvartal delimitat prin căi majore de circulaţie stabilite în cadrul documentaţiilor sus
menţionate, cu recomandarea de asociere a tuturor proprietarilor şi participarea în egală
măsură, potrivit suprafeţelor de teren deţinute în proprietate, la asumarea servituţilor şi
restricţiilor zonei şi la asigurarea procentelor de teren pentru rezolvarea căilor de
circulaţie, a dotărilor şi serviciilor publice, a zonelor verzi precum şi a zonelor de
protecţie cu interdicţie de construire. În cadrul acestor documentaţii se va lua în analiză
un plus de 20% peste cvartalul respectiv.
În cazul în care există alte zone de interes cu potenţial de dezvoltare urbană, dar care
nu sunt reglementate prin una din documentaţiile sus menţionate, sau în situaţia când
prin cererea de emitere a certificatului de urbanism se solicită o derogare de la
prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, se poate solicita elaborarea unor
planuri urbanistice zonale (PUZ), doar pe baza unui aviz prealabil de oportunitate
întocmit de structura specializată condusă de arhitectul şef şi aprobat de consiliul local,
prin care se stabilesc:
􀂾 teritoriul delimitat de drumuri de exploatare existente, canale de desecare sau
irigaţii, căi de circulaţie adiacente zonei, servituţi ale echipării teritoriului etc.
(dacă teritoriul este nereglementat) sau de căile majore de circulaţie ale
cvartalului luat în studiu (dacă teritoriul este reglementat şi se solicită o derogare);
􀂾 funcţiunile permise şi interzise;
􀂾 reglementări obligatorii , dotări şi servicii publice.
În cadrul acestor documentaţii se va lua în analiză un plus de 20% peste teritoriul
respectiv.
2
În situaţia în care prin PUZ se solicită modificarea caracterului şi funcţionilor aprobate
prin una din documentaţiile de urbanism sau amenajarea teritoriului de nivel superior,
este necesară obţinerea acordului a cel puţin 2/3 din proprietarii terenurilor din
cvartalul avut în vedere.
În Planurile Urbanistice Generale ale localităţilor se pot distinge următoarele destinaţii
(funcţiuni) principale pentru zonele de construcţie:
􀂾 Suprafeţe destinate construcţiei de locuit
􀂾 Suprafeţe destinate dotărilor şi serviciilor publice ce deservesc zona de locuit
􀂾 Suprafeţe destinate zonelor mixte
􀂾 Suprafeţe destinate construcţiilor industriale şi de depozitare
􀂾 Suprafeţe cu alte zone de interes
Totodată, în Planurile Urbanistice Zonale întocmite pe raza localităţilor se pot defini
următoarele tipologii funcţionale:
􀂾 Zone comunale/rurale – rezidenţiale cu funcţiuni complementare, dotări şi servicii
publice
􀂾 Zone urbane sau periurbane aflate în sfera de creştere a localităţilor urbane –
rezidenţiale cu funcţiuni complementare compatibile, dotări şi servicii publice
􀂾 Zone mixte/ multifuncţionale
􀂾 Zone centrale ale localităţilor
􀂾 Zone de producţie
􀂾 Zone industriale
􀂾 Zone cu destinaţia turism şi agrement
􀂾 Alte zone de interes
􀂾 Parcaje şi garaje
În cadrul tipologiei funcţionale se vor respecta următoarele reglementări şi indicatori
urbanistici pentru zonele cu potenţial de edificare urbană din judeţul Timiş :
(I) Zone comunale/rurale – rezidenţiale cu funcţiuni complementare, dotări şi
servicii publice
Se refera, cu precădere, la comunele şi localităţile mici, precum şi la extinderile pe
extravilan ale acestora.
(1) sunt permise:
– construcţiile de locuit în sistem unifamilial cu sau fără funcţiuni complementare la
parter şi construcţiile anexe pentru adăpostire utilaje, unelte grădinărit, şi alte anexe
destinate obţinerii de venituri din agricultură.
– unităţi comerţ cu amănuntul, baruri, restaurante şi alte mici ateliere
meşteşugăreşti cu caracter nepoluant
– edificii de cult, culturale, sociale
– dotări sportive de capacitate redusă
(2) pot fi admise în mod excepţional:
– clădiri de locuit în sistem colectiv în zone centre de cartier şi zone special
definite în cadrul documentaţiilor de urbanism
– pensiuni turistice
– dotări sportive şi pentru agrement
3
– staţii comercializare produse petroliere
– intreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol sau silvic precum şi locuinţele ce
aparţin de acestea
POT maxim pentru zona de locuit = 30% şi CUT maxim=0,9 pentru clădiri cu maximum
3 niveluri şi 20% pentru clădiri cu peste 3 niveluri.
POT maxim pentru zona de locuit = 20 %, şi CUT maxim= 2 pentru clădiri cu mai mult
de 3 niveluri.
POT maxim pentru zona predominant rezidenţială = 40 % şi CUT maxim=1,2 pentru
clădiri de locuit în regim de maxim 3 niveluri.
(II) Zone urbane sau periurbane aflate în sfera de creştere a localităţilor urbane –
rezidenţiale cu funcţiuni complementare compatibile, dotări şi servicii publice
(1) sunt permise :
– clădirile de locuit în sistem colectiv şi individual.
– unităţi comerţ cu amănuntul (magazine), baruri, restaurante, şi întreprinderi
meşteşugăreşti ce deservesc aprovizionarea zonei
– clădiri cu destinaţie socială, culturală, edificii de cult, precum şi clădiri administrative
pentru întreţinerea zonei de locuit
(2) pot fi admise în mod excepţional:
– pensiuni
– alte întreprinderi mici, societăţi comerciale prestatoare de servicii cu caracter
nepoluant
– clădiri administrative, sedii societăţi comerciale
– dotări sportive şi de agrement,
– staţii comercializare produse petroliere
Pentru zona exclusiv rezidenţială POT maxim= 35% şi CUT max =1,05 pentru clădiri
de locuit cu maximum 3 niveluri şi POT max =20% respectiv CUT max = 2,0 pentru
clădiri de locuit cu peste 3 niveluri.
Pentru zona predominant rezidenţială POT maxim= 40 % şi CUT max = 1,2 pentru
clădiri de locuit în regim de maxim 3 niveluri, respectiv CUT maxim=2 pentru clădiri de
locuit cu peste 3 niveluri.
(I) (II) Reglementări comune pentru Zone comunale/rurale –rezidenţiale cu
funcţiuni complementare, dotări şi servicii publice şi Zone urbane sau periurbane
aflate în sfera de creştere a localităţilor urbane– rezidenţiale cu funcţiuni
complementare compatibile, dotări şi servicii publice
În situaţia în care pot fi admise în mod excepţional, integral alte funcţiuni în zonele
rezidenţiale se va respecta POT maxim de 40% pentru zone predominant rezidenţiale,
iar autorizarea lucrărilor de construcţii se va face doar cu obţinerea prealabilă a
acordului notarial al vecinilor (stânga, dreapta, spate).
Construcţiile nou propuse atât pentru construcţiile de locuit cât şi pentru alte funcţiuni
admise în mod excepţional, în regim de P şi P+1E vor respecta prevederile Codului Civil
cu privire la vecinătăţi şi în situaţia că depăşesc 2 niveluri se va respecta distanţa
minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, cu excepţia clădirilor cuplate sau
înşiruite.
4
În ambele situaţii, construcţiile propuse vor respecta tipologia zonei, sau în cazul în care
aceasta nu există, se vor dezvolta de regulă cu faţadele principale şi posterioare înspre
stradă şi respectiv curte (grădină) evitându-se deschiderea de goluri (ferestre) la
încăperile principale (dormitoare, birouri, camere de zi etc) înspre limitele laterale ale
parcelei.
Clădirile de locuit în sistem colectiv se vor amplasa în puncte controlate prin Planurile
Urbanistice Generale (PUG) şi Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), respectiv centre de
cartier, alte zone de interes, artere majore, capete de perspectivă etc, pe suprafeţe de
teren care se vor studia explicit pe suprafeţe compacte în cadrul PUZ . În toate cazurile
posibile acestea vor fi delimitate prin străzi sau separate prin zone verzi amenajate sau
alte tipuri de delimitări (funcţiuni) urbane compatibile, de terenurile destinate clădirilor de
locuit unifamiliale.
În cadrul zonelor exclusiv rezidenţiale în sistem individual se interzic următoarele:
􀂾 construirea a mai mult de 2 apartamente în cadrul parcelei de locuit în sistem
individual;
􀂾 dezmembrarea ulterioară a parcelei în scopul realizării mai multor construcţii, cu
excepţia situaţiei în care se respectă prevederile legale privind suprafaţa minimă
a parcelei ;
􀂾 unificarea ulterioară a mai multor parcele în scopul realizării de clădiri de locuit în
sistem colectiv cu regim de înălţime mai mare de trei niveluri;
􀂾 autorizarea clădirilor de locuit cuplate şi înşiruite fără acordul autentificat al
vecinilor adiacenţi calcanului.
În cadrul zonelor exclusiv rezidenţiale în sistem individual este posibilă realizarea de
clădiri de locuit de tip înşiruit cu perfectarea în consecinţă a operaţiunilor de unificare
şi/sau deslipire terenuri. Suprafaţa minimă a parcelei construibile în cadrul acestor zone
va fi de 500,00 mp, excepţie făcând parcelele înşiruite şi destinate tinerilor care se vor
supune reglementărilor legale în domeniu.
Zonele de dezvoltare urbană rezidenţiale vor avea în vedere asigurarea dotărilor şi
serviciilor publice în procent de minimum 5% din suprafaţa totală şi a spaţiilor verzi de
minimum 26 mp/locuitor, dar nu mai puţin de 5% din suprafaţa totală luată în studiu.
Regulamentele Locale de Urbanism (RLU) aferente PUZ vor defini reglementările
specifice zonei studiate cu respectarea celor din Regulamentul General de Urbanism
(RGU) aprobat cu HG 525/1996 cu modificările şi completările ulterioare, şi vor detalia în
mod obligatoriu următoarele :
– regim de aliniere impus pe toate arterele;
– tipul de acoperire (şarpantă şi/sau terasă), materialele din care se execută, gama
cromatică precum şi eventualele interdicţii;
– precizarea pantelor admise în cazul şarpantei şi recomandări cu privire la poziţia
coamei principale;
– cota maximă la cornişă ;
– ierarhizarea căilor de circulaţie şi organizarea majorităţii acestora pe direcţia
optimă din punct de vedere al însoririi şi ţinând cont de relief şi curbele de nivel.
-stabilirea unei game cromatice unitare pe subzone în cadrul PUZ şi menţionarea
tipurilor de finisaje propuse.
5
(III) Zone mixte /multifuncţionale/
Zonele mixte se definesc ca zone de locuit şi alte funcţiuni compatibile cu zona de locuit.
(1) Sunt permise:
– clădiri de locuit
– cădiri administrative/birouri
– unităţi de comerţ cu amănuntul, baruri şi restaurante, pensiuni turistice
– alte societăţi comerciale pentru întreprinderi mici şi mijlocii
– clădiri sociale, de învăţământ, culturale, ale administraţiei publice, edificii de cult,
dotări sportive
– staţii comercializare produse petroliere
(2) Pot fi admise în mod excepţional:
– obiective destinate agrementului şi turismului în acele părţi ale zonei mixte în care
se desfăşoară mai ales activităţi economice
În zonele mixte POT maxim este de 50 %. În cadrul zonei mixte subzonele destinate
funcţiunii rezidenţiale vor respecta procentele de ocupare pentru clădiri de locuit, iar
subzonele pentru celelalte funcţiuni vor respecta procentele stabilite potrivit legislaţiei în
vigoare.
Zonele mixte vor avea în vedere asigurarea procentului minim de 15 % din suprafaţa
totală luată în studiu pentru organizarea de zone verzi.
În subzonele pentru turism şi agrement procentul minim pentru spaţii verzi va fi de 25%
şi în subzonele pentru dotări sportive de 30%.
(IV) Zone centrale ale localităţilor
Zonele centrale servesc preponderent dispunerii de clădiri comerciale precum şi a
sediilor societăţilor comerciale cu profil economic, administrativ şi social-culturale.
(1) Sunt permise:
– cădiri administrative/birouri, reprezentanţe firme, sedii financiar – bancare
– unităţi de comerţ cu amănuntul, baruri şi restaurante, pensiuni
– obiective destinate agrementului
– construcţii cu destinaţie socială, culturală, dotări sportive şi de agrement, edificii
de cult
– staţii comercializare produse petroliere din clădirile dedicate parcărilor colective
– locuinţe destinate personalului supraveghere şi întreţinere precum şi locuinţe de
serviciu
– alte locuinţe în conformitate cu prevederile particulare ale PUZ -ului
(2) Pot fi admise în mod excepţional:
– întreprinderi mici şi mijlocii cu caracter nepoluant
– alte staţii de comercializare produse petroliere decât cele prevăzute la aliniatul
precedent
– alte locuinţe decât cele prevăzute la aliniatul precedent
(3) În cazul în care, motive urbanistice particulare justifică aceasta, pentru părţi ale
zonelor centrale poate fi stabilit că:
– mai sus de un anumit etaj sunt permise doar locuinţe
– un anumit procent din suprafaţa unui etaj urmează a avea destinaţia de locuinţă
POT maxim aferent zonelor centrale în mediul urban este de 70 % şi în mediul rural de
50%.
6
Zonele centrale din mediul urban vor avea în vedere asigurarea procentului minim de 10
% pentru zone verzi din suprafaţa totală luată în studiu, iar cele din mediul rural
procentul minim de 25 %.
(V ) Zone de producţie
Zonele de producţie servesc preponderent amplasării de spaţii de producţie,
întreprinderi /ateliere de producţie mici şi mijlocii cu caracter nepoluant.
(1) Sunt permise:
– Spaţii de producţie, intreprinderi/ateliere de orice fel, depozite, servicii publice,
– clădiri administrative, birouri;
– staţii comercializare produse petroliere
– spaţii pentru sport şi agrement
(2) Pot fi admise în mod excepţional:
– clădiri de locuit destinate personalului de supraveghere şi întreţinere precum şi
locuinţe de serviciu
– construcţii cu destinaţie socială (sanitară), culturală, precum şi edificii de cult,
parcuri de distracţii
POT maxim admis zonelor de producţie va fi stabilit la 55 %. În cadrul zonelor de
producţie se vor organiza zone verzi în procent de minimum 20%.
( VI) Zone industriale
Zonele industriale servesc exclusiv dispunerii de spaţii industriale , întreprinderi/ateliere
de producţie, cu precădere a celora care nu pot fi amplasate în alte zone, datorită
impactului negativ asupra mediului înconjurător. Acestea se vor amplasa comasat în
afara zonelor urbane şi rurale ţinându-se cont de direcţia principală a vânturilor
dominante.
(1) Sunt permise:
– intreprinderi/ateliere de orice fel, depozite, servicii publice
– staţii comercializare produse petroliere
– clădiri sport şi agrement
(2) Pot fi admise în mod excepţional:
– locuinţe destinate personalului supraveghere şi întreţinere precum şi locuinţe de
serviciu
– amplasamente cu destinaţie socială (sanitare), culturală, edificii de cult.
În cadrul zonelor de producţie se vor organiza zone verzi în procent de minimum 20%.
(VII) Zone cu destinaţia turism şi agrement (recreere)
Zonele speciale cu destinaţie de turism şi agrement de regulă se vor organiza în
extravilanul localităţilor:
(1) Sunt permise :
– pensiuni turistice
– hoteluri
– spaţii alimentaţie publică
– spaţii comercializare produse preambalate alimentare
– case de vacanţă
– zone de campinguri
7
– amenajări cu destinaţie sportivă potrivit reglementărilor PUZ.
– spaţii de parcare
(2) Pot fi admise în mod excepţional:
– clădiri de locuit individuale iar în reglementările PUZ poate fi stipulat ca
amplasarea acestora să fie permisă numai grupat.
– spaţii de parcare pentru remorcile de locuit şi locuri pentru amplasarea de corturi
în zonele de camping.
Regimul de înălţime şi suprafaţele construite ale caselor de vacanţă, şi ale spaţiilor de
cazare în sistem colectiv (hoteluri, pensiuni turistice) se vor limita prin PUZ în funcţie de
particularitatea peisagistică a zonei respective.
În cadrul zonelor cu destinaţia agrement şi turism parcela minimă va fi de 300,00 mp, iar
zonele verzi în cadrul zonelor de agrement vor fi de minimum 25 %, iar în cadrul
parcelei de minimum 70%.
(VIII) Alte zone de interes
Prin alte zone de interes se vor defini/stabili acele zone care se deosebesc fundamental
de cele prezentate în paragrafele de mai sus. Pentru acestea se vor stabili exact
destinaţiile şi felul utilizării lor. În categoria „ zone cu destinaţie specială” vor intra:
– zone/staţiuni turistice, staţiuni balneare;
– zone destinate centrelor comerciale şi a intreprinderilor comerciale amplasate pe
suprafeţe mari de teren
– zone pentru târguri, expoziţii şi congrese
– zone destinate campusurilor universitare
– zone pentru spitale, clinici medicale
– zone portuare
– zone cu instalaţii ce servesc studiului, dezvoltării sau utilizării de energii
regenerative ca energie eoliană sau solară.
În cadrul altor zone de interes se vor organiza zone verzi în procent de minimum 30 %.
(IX) Parcări şi garaje
Amplasarea de parcări şi garaje este permisă în toate zonele de dezvoltare atâta timp
cât nu se specifică altceva prin reglementările PUZ.
(1) Sunt permise :
– parcări şi garaje în zonele de dezvoltare rezidenţiale precum şi în zonele cu
destinaţie de turism şi agrement , potrivit normelor în vigoare.
Se va asigura numărul de locuri de parcare în cadrul parcelei indiferent de
funcţiunea clădirii sau clădirilor în cauză.
(2) Sunt interzise :
– parcări şi garaje pentru camioane şi autobuze precum şi a
remorcilor acestora în cartierele exclusiv rezidenţiale.
– parcări şi garaje pentru autovehicule cu greutate proprie de
peste 3,5 t precum şi pentru remorcile acestora, în localităţi
mici şi în cartierele exclusiv rezidenţiale.
8
Prin PUZ se pot preciza subzonele destinate exclusiv amplasării de construcţii pentru
locuri de parcare sau garaje precum şi amenajări conexe acestora.
Prin PUZ se poate stabili, că în anumite zone construibile sau în anumite subzone ale
acestora nu este permisă, sau este permisă doar în anumite limite, amplasarea de
parcări şi garaje.
POT maxim 55 %.
Se vor asigura zone verzi în procent de minimum 20% din suprafaţa totală a parcelei.
*
Pentru toate zonele de dezvoltare şi tipologiile funcţionale propuse în zonele de câmpie
distanţa de protecţie minimă faţă de pădurile existente în vecinătate va fi de 100,00 m,
(excepţie făcând zonele protejate aprobate) iar pentru zonele colinare şi de munte de
30,00 m (echivalentă cu înălţimea maximă a arborilor).
Regulamentele locale de urbanism (RLU) aferente PUZ se vor alinia directivelor
europene în ceea ce priveşte asigurarea energiei utilizate şi din surse alternative
(eoliene, solare, fotovoltaice, geotermale etc ) .
Se impune totodată definirea unor termeni folosiţi atât în legislaţia europeană cât şi în
legislaţia românească, dar a căror percepţie poate fi interpretată diferit de către
persoanele fizice şi juridice implicate în actul de construcţie.
Indicatori (indici) urbanistici – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul
constructibilităţii terenurilor şi al dezvoltării durabile.
POT maxim reprezintă un indicator de cantitate şi este raportul între suprafaţa
construită şi suprafaţa terenului exoprimată în procente, POT = Sc/ St x 100
CUT maxim reprezintă un indicator de calitate şi este raportul dintre suprafaţa
construită desfăşurată şi suprafaţa terenului CUT = Scd / St
Prin funcţiuni complementare se definesc spaţiile din cadrul clădirilor de locuit care pot
primi destinaţii legate de regulă de profesiile liberale ale deţinătorilor imobilului sau pot fi
închiriate unor societăţi comerciale pentru diverse prestări servicii.
Zonă predominant rezidenţială este zona care pe lângă funcţiunea de locuit dezvoltă şi
dotări şi servicii publice.

Reclame

27 octombrie, 2009 at 2:33 pm Un comentariu


Categorii

Feed-uri