Posts filed under ‘Legea nr. 350/2001’

Legea nr. 350/2001

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul – actualizata 29.08.2008
Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
– O.G. nr. 69/2004
– Legea nr. 289/2006
– O.G. nr. 18/2007
– Legea nr. 168/2007
– O.G. nr. 27/2008 publicata in MOF nr. 628 din 29.08.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – Teritoriul Romaniei constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabila si este parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii.
Art. 2. – (1) Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.
(2) Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale, precum si la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national si european.
Art. 3. – Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.
Art. 4. – Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:
a) operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitatilor;
c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii.
Art. 5. – Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie.
Art. 6. – Autoritatile administratiei publice centrale si locale raspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.

CAPITOLUL II
Domeniul de activitate

SECŢIUNEA 1
Amenajarea teritoriului

Art. 7. – Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.
Art. 8. – Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.
Art. 9. – Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:
a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
c) gestionarea responsabila a resurselor naturale, cu protectia mediului si a peisajului cultural;
d) utilizarea rationala a teritoriului;
e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale.

SECŢIUNEA a 2-a
Urbanismul

Art. 10. – Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.
Art. 11. – Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.
Art. 12. – Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.
Art. 13. – Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;
d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

SECŢIUNEA a 3-a
Strategia de dezvoltare teritoriala, activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism

Art. 14. – (1) Activitatile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil teritorial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.
(2) Strategiile, politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial, prevazute la alin. (1), se fundamenteaza pe Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei.
(3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani, la scara regionala, interregionala, nationala, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational.
(4) In procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei se bazeaza pe:
a) sistemul de politici publice teritoriale, in conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si cu evolutiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel incat investitiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei sa fie considerate investitii publice de interes national;
c) sistemul national de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritoriala, evaluare a impactului teritorial al politicilor si pe sisteme de fundamentare tehnica a deciziilor in dezvoltarea teritoriala;
d) crearea de parteneriate interinstitutionale, intersectoriale si teritoriale pentru promovarea si implementarea proiectelor strategice vizand coeziunea teritoriala.
(5) Metodologia prevazuta la alin. (4) lit. b) se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 141. – In elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei, trebuie urmarite principiile strategice privind:
a) racordarea teritoriului national la reteaua europeana si intercontinentala a polilor de dezvoltare si a coridoarelor de transport;
b) dezvoltarea retelei de localitati si structurarea zonelor functionale urbane;
c) promovarea solidaritatii urban-rural si dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de teritorii;
d) consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi interregionale;
e) protejarea, promovarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural.

Art. 15. – Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;
d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;
f) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Art. 16. – In vederea asigurarii personalului de specialitate necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei coopereaza cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu institutiile de invatamant superior si cu organizatiile profesionale in domeniu, pentru organizarea si desfasurarea unor programe de formare profesionala, specializare si perfectionare continua.

CAPITOLUL III
Atributii ale administratiei publice

SECŢIUNEA 1
Atributiile administratiei publice centrale

Art. 17. – Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Guvern, care stabileste, in raport cu continutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale.
Art. 18. – Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor este autoritatea administratiei publice centrale pentru planificare teritoriala, amenajarea teritoriului si urbanism, avand in aceasta calitate urmatoarele atributii:
a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si a politicilor publice in conformitate cu obiectivele acesteia;
b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;
c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
f) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, cu consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritoriala si liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului si urbanism, la nivel regional, judetean si local.
h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.
(2) In vederea asigurarii coerentei masurilor de dezvoltare regionala in ansamblul dezvoltarii teritoriului national, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor:
a) va desemna un reprezentant in Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala;
b) va desemna cate un reprezentant fara drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regionala;
c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agentiile de dezvoltare regionala, cel putin un specialist in amenajarea teritoriului si urbanism.

Art. 19. – (1) In indeplinirea atributiilor sale Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei utilizeaza informatii de sinteza la nivel national din toate domeniile de activitate economica si sociala.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, la cerere, informatiile necesare pentru desfasurarea activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Art. 20. – Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate solicita autoritatilor administratiei publice locale sa elaboreze sau sa modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, in vederea aprofundarii, detalierii sau aplicarii unor prevederi cuprinse in programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului.

SECŢIUNEA a 2-a
Atributiile administratiei publice judetene

Art. 21. – Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii.
Art. 22. – (1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate.
(2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii.
(3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale.
Art. 23. – Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite consiliului local, insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei.
Art. 24. – (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-sociala.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Atributiile administratiei publice locale

Art. 25. – (1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului.
(2) Consiliul local coopereaza cu consiliul judetean si este sprijinit de acesta in activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Art. 26. – Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes national, judetean sau local.
Art. 27. – (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agentii economici, organismele si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local.

SECŢIUNEA a 4-a
Certificatul de urbanism
Art. 28. – Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism.
Art. 29. – (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice, precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel putin 3 parcele. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa.
(3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 30. – Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in vederea emiterii certificatului de urbanism.
Art. 31. – Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului – dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea imobilului – teren si/sau constructiile aferente – in intravilan sau in extravilan; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului – zone protejate, interdictii definitive sau temporare de construire -, daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia, in cazul vanzarii, este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii, precum si altele prevazute de lege. Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara, conform extrasului de carte funciara pentru informare.
b) regimul economic al imobilului – folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului – procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.
Art. 311. – (1) Dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionata de asigurarea cailor de acces, a dotarilor publice si echipamentelor tehnice necesare functionarii coerente a zonei.
(3) In cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura si parametrii zonei proiectati prin documentatiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionata de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioara a planului cadastral al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, respectiv a evidentelor de carte funciara.
(4) La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta, pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte:
a) existenta unui risc privind securitatea, sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima;
b) prezenta unor vestigii arheologice. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat, in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica, elaborat in urma finalizarii cercetarilor;
c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului;
d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase – recunoscute si protejate potrivit legii;
e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren;
f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
Art. 312. – In baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, cuprinse in Regulamentul local de urbanism – R.L.U., aferent acestuia.
Art. 313. – Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
Art. 32. – (1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism:
a) sa respinga cererea in mod justificat;
b) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de catre structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de catre consiliul local, prin care se stabilesc:
1. teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
2. categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituti;
3. reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare;
c) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
(2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dupa caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
(3) Noua documentatie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata, poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale.
(4) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b) si c), se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general:
a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei;
b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.
(5) Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban atat ale zonei de studiu, cat si ale teritoriului invecinat. Daca modificarea este elaborata pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data.
(6) In cazul in care, din ratiuni de dezvoltare urbanistica temeinic fundamentate, este necesara depasirea coeficientului de utilizare a terenului prevazut la alin. (5), numai din initiativa autoritatii administratiei publice locale competente se va proceda la finantarea si elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru intreaga unitate teritoriala de referinta in care este inclusa zona. In vederea elaborarii si finantarii noii documentatii, autoritatea publica poate asocia persoane fizice si/sau juridice interesate.
Art. 33. – (1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare, emit autorizatiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii, in raport cu importanta zonei si a investitiei.
Art. 34. – Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism aprobate atrage raspunderea disciplinara, administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 5-a
Structura institutionala

Art. 35. – Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care exercita si controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Art. 351. – (1) In vederea fundamentarii deciziilor Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor privind activitatea de amenajare a teritoriului, urbanism si arhitectura, se constituie Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala, organism stiintific, consultativ si de avizare, fara personalitate juridica, formata din functionari publici si specialisti atestati in domeniu.
(2) Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala are urmatoarele atributii principale:
a) fundamenteaza din punct de vedere stiintific si propune Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor politica de dezvoltare teritoriala, urbana si arhitecturala;
b) avizeaza metodologiile, normele, normativele si reglementarile tehnico-stiintifice din domeniu, care se aproba prin ordin al ministrului;
c) analizeaza si avizeaza documentatii de amenajarea teritoriului si urbanism potrivit legii;
d) sustine elaborarea de programe de pregatire a specialistilor, precum si de planuri de invatamant si specializare in domeniile conexe;
e) analizeaza si avizeaza planurile integrate de dezvoltare urbana si a polilor de crestere.
(3) Membrii Comisiei sunt numiti pe baza nominalizarilor transmise de catre urmatoarele institutii/organizatii:
a) Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor;
b) Ministerul Transporturilor;
c) Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;
d) Ministerul Culturii si Cultelor;
e) Ministerul Internelor si Reformei Administrative;
f) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
g) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
h) Registrul Urbanistilor din Romania;
i) Ordinul Arhitectilor din Romania;
j) Asociatia arhitectilor-sefi de municipii;
k) Asociatia arhitectilor-sefi de judete;
l) universitati si institute de cercetare cu profil de planificare urbana si teritoriala, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectura, dezvoltare, protectia mediului si alte profiluri conexe domeniului.
(4) Regulamentul de organizare si functionare, precum si componenta Comisiei Nationale de Dezvoltare Teritoriala se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.
Art. 36. – (1) In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau orasenesc si in cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-sef al judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti.
(2) Functia de arhitect-sef va fi ocupata, in conditiile legii, de un functionar public avand de regula formatia de arhitect sau urbanist licentiat al invatamantului superior de lunga durata.
(3) In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens.
Art. 37. – (1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea spatiala durabila, in coordonarea presedintilor consiliilor judetene si a primarilor de municipii si orase, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, se constituie Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism, ca organ consultativ cu atributii de avizare, expertizare tehnica si consultanta.
(2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism este formata din specialisti din domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef.
(3) Componenta nominala a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism si regulamentul de functionare se aproba de consiliul judetean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, la propunerea presedintelui consiliului judetean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului, constructiilor, institutiilor de invatamant superior si ale arhitectului-sef.
(4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile.
(5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(6) La sedintele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentatiilor – proiectelor, supuse avizarii.
Art. 38. – (1) Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului se semneaza de profesionisti calificati in domeniu prin licenta sau studii postuniversitare de specialitate acreditate conform legii, precum si de alti profesionisti cu drept de semnatura.
(2) Dreptul de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism se stabileste pe baza de regulament elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in colaborare cu Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania, precum si cu alte organizatii profesionale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului.
(21) Registrul Urbanistilor din Romania se infiinteaza ca institutie publica, autonoma, cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, care se constituie din tarifele de atestare sau de examinare in vederea dobandirii dreptului de semnatura, de inscriere in Registrul urbanistilor si de exercitare a dreptului de semnatura, precum si din alte surse legale.
(3) Regulamentul privind dobandirea dreptului de semnatura, precum si Regulamentul referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din Romania se aproba prin hotarare a organului de conducere al Registrului Urbanistilor din Romania, cu avizul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, si se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Specialistii calificati in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care dobandesc dreptul de semnatura, se inscriu in Registrul urbanistilor.

CAPITOLUL IV
Documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism

SECŢIUNEA 1
Definitii si scop

Art. 39. – (1) In sensul prezentei legi, prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementari specifice in limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administratiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice si juridice.

SECŢIUNEA a 2-a
Documentatii de amenajare a teritoriului

Art. 40. – Documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului national;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judetean.
Art. 41. – (1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii.
(2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza.
(4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt: Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurala. Prin lege se pot aproba si alte sectiuni.
Art. 42. – (1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza.
(3) Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului.
Art. 43. – (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unitati administrativ-teritoriale de baza, comune si orase;
b) interjudetene, ingloband parti din judete sau judete intregi;
c) regionale, compuse din mai multe judete.
(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii Planului urbanistic general. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc in Planul de amenajare a teritoriului judetean.

SECŢIUNEA a 3-a
Documentatii de urbanism

Art. 44. – (1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.
(2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
(3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
Art. 45. – Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele:
a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Art. 46. – (1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate;
f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate;
i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii;
b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean;
d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare;
f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire;
g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana.
(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.
(7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 – 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
Art. 47. – (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:
a) organizarea retelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic si circulatia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul:
a) zonelor centrale ale localitatilor;
b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;
c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general.
(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei.
(6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.
Art. 48. – (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:
a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile;
c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;
d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;
e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire.
(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.
(7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 – 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
Art. 49. – (1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor.
(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta, zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile si geometria parcelelor.

SECŢIUNEA a 4-a
Initierea si finantarea activitatilor

Art. 50. – Initiativa elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism apartine colectivitatilor locale, prin autoritatile deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor fizice sau juridice interesate in amenajarea teritoriului si in dezvoltarea localitatilor.
Art. 51. – (1) Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, prevazute in prezenta lege, se finanteaza din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din bugetul de stat si din venituri proprii constituite la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in baza art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, precum si, dupa caz, de persoane juridice si fizice interesate in dezvoltarea unei localitati sau a unei zone din cadrul acesteia.
(11) Activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism de interes national si regional, care se finanteaza din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor, sunt:
a) elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei;
b) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului national;
c) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism pentru zonele cu monumente istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial;
f) elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism, harti de hazard/risc in vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
g) programe de sustinere a dezvoltarii locale in vederea asigurarii fondului de documentatii in domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar si al proiectelor de dezvoltare urbana integrata.
(12) Activitatile prevazute la alin. (11) lit. g), precum si metodologiile de finantare a acestora se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hartilor de risc natural, precum si a studiilor de fundamentare necesare in vederea elaborarii acestora.
(3) Metodologia finantarii de la bugetul de stat a hartilor de risc pentru cutremure si alunecari de teren se elaboreaza de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 52. – Pentru desfasurarea unor activitati comune de amenajare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judetene se pot asocia sau, dupa caz, pot colabora, in conditiile legii, cu persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate in scopul atragerii de fonduri suplimentare.
Art. 53. – Autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea realizarii acestora, potrivit legii.
Art. 54. – (1) Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum si pentru zone protejate se finanteaza din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, in afara de cele precizate la alin. (1), se finanteaza de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dupa caz, al autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 55. – (1) Finantarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone si localitati care necesita cercetari si studii complexe, se face si din fonduri destinate cercetarii, dezvoltarii regionale si altele, in conditiile stabilite de ministere si de alti factori implicati.
(2) In cazul documentatiilor de urbanism aprobate, entitatea achizitoare poate organiza, in conditiile legii, concurs de solutii pentru ilustrare urbanistica, deschis specialistilor din domeniul arhitecturii si urbanismului, finantat din aceleasi fonduri prevazute la alin. (1).
(3) Indiferent de initiativa sau de sursa de finantare, autoritatea administratiei publice locale in competenta careia se afla aprobarea documentatiei de amenajarea teritoriului si urbanism este responsabila pentru intregul continut al reglementarilor adoptate, cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel.

SECŢIUNEA a 5-a
Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism

Art. 56. – (1) Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac de catre autoritatile si organismele centrale si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea continutului documentatiilor care se supun avizarii, precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentatii se va stabili prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.
(3) Avizarea documentatiilor de interes general – toate categoriile din domeniul amenajarii teritoriului, precum si din domeniul urbanismului (cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) – se face fara perceperea unor taxe.
(4) Perioada de valabilitate a documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se stabileste de catre autoritatea administratiei publice locale abilitata sa aprobe documentatia, in conformitate cu gradul de complexitate si cu prevederile acesteia.
(5) Valabilitatea prevederilor documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism se extinde de drept pentru acele investitii care au inceput in timpul perioadei de valabilitate, pana la finalizarea acestora.

SECŢIUNEA a 6-a
Participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism

Art. 57. – (1) Participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism consta in implicarea acestuia in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism.
(2) Participarea publicului asigura dreptul acestuia la informare, consultare si acces la justitie, referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborarii strategiilor si documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si in corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislatia de mediu.
Art. 58. – Autoritatile administratiei publice centrale si locale au responsabilitatea organizarii, desfasurarii si finantarii procesului de participare a publicului in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Art. 59. – Informarea publicului este activitatea prin care autoritatile administratiei publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor;
b) continutul strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii, precum si al documentatiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultarii publicului;
d) deciziile adoptate;
e) modul de implementare a deciziilor.
Art. 60. – Consultarea publicului este procesul prin care autoritatile administratiei publice centrale si locale colecteaza si iau in considerare optiunile si opiniile publicului privind obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritoriala si ale programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor.
Art. 61. – Informarea si consultarea publicului se desfasoara diferentiat, in functie de amploarea si de importanta documentatiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

SECŢIUNEA a 7-a
Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate

Art. 62. – (1) Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale, dupa caz, precum si de Inspectoratul de Stat in Constructii.
(11) In situatia neactualizarii documentatiilor de urbanism pana la expirarea termenelor de valabilitate prevazute prin hotararile de aprobare a acestora, se suspenda eliberarea autorizatiilor de construire/desfiintare, conform legii.
(2) Compartimentele de specialitate vor urmari corelarea realizarii programelor de dezvoltare cu prevederile documentatiilor aprobate.

CAPITOLUL V
Sanctiuni

Art. 63. – (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala, disciplinara, administrativa sau penala, dupa caz, potrivit legii.
(2) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) refuzul institutiilor publice de a furniza informatii care, prin natura lor, sunt publice, pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism;
b) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentatii de urbanism incomplete ori care contine date eronate;
c) avizarea si aprobarea de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism semnate de alte persoane decat cele stabilite prin lege;
d) neindeplinirea atributiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e) neluarea masurilor prevazute de lege in cazul nerespectarii prevederilor din documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.
f) aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogari de la Planul urbanistic general neprevazute la art. 32 alin. (4).

Art. 631. – Contraventiile prevazute la art. 63 alin. (2) se sanctioneaza cu amenda, dupa cum urmeaza:
a) de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a) si b);
b) de la 1.000 lei la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c);
c) de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d) si e);
d) de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. f).

Art. 632. – Contraventiilor prevazute la art. 63 alin. (2) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 64. – (1) Faptele de incalcare a prezentei legi se constata de organele de control al activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism ale consiliilor judetene si locale, de reprezentanti ai institutiilor publice de specialitate ale autoritatilor centrale implicate in avizare, precum si de Inspectoratul de Stat in Constructii.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate fara avizele prevazute de reglementarile in vigoare sunt nule.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 65. – (1) In absenta Planului de amenajare a teritoriului judetean si a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investitii in constructii, lucrari tehnico-edilitare, precum si orice alte investitii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii si cu respectarea Regulamentului general de urbanism.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora sunt nule.
Art. 66. – Unitatile administrativ-teritoriale de baza, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligatia ca in termen de 12 luni sa le finalizeze si sa le aprobe ca documentatii de urbanism definitive.
Art. 67. – Dispozitiile referitoare la categoriile de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, competentele de avizare si de aprobare a acestora, cuprinse in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte prevederi contrare prezentei legi se abroga.
Art. 68. – Anexa nr. 1 cuprinzand categoriile de documentatii in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, competentele de avizare si de aprobare a acestora, precum si anexa nr. 2 cuprinzand termenii de specialitate utilizati in cuprinsul legii fac parte integranta din prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

Bucuresti, 6 iulie 2001.
Nr. 350.

Reclame

27 octombrie, 2009 at 1:44 pm Un comentariu


Categorii

Feed-uri