Legea nr. 242/2009

Lege nr. 242 din 23-06-2009
aprobarea O.G. 27/2008 pentru modificarea si completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 460 din 03-07-2009
Emitent: Parlamentul

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I.
Se aproba O.G. 27 din 27 august 2008 pentru modificarea si completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, adoptata in temeiul art. 1 pct. II.2 din Legea 142/2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicata in M.Of. 628 din 29 august 2008, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„1. In tot cuprinsul actului normativ, denumirea ?Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului? se inlocuieste cu denumirea ?Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei?, iar denumirea ?Ministerul Culturii si Cultelor? se inlocuieste cu denumirea ?Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National?.”

2. La articolul I punctul 3, alineatul (3) al articolului 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei, bazat pe un concept strategic, precum si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani, la scara regionala, interregionala, nationala, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational.”

3. La articolul I punctul 8, dupa alineatul (4) al articolului 311 se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Pentru terenul trecut in intravilan in baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesara scoaterea din circuitul agricol.”

4. La articolul I punctul 9, articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32.
(1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism:
a) sa respinga cererea in mod justificat;
b) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de primarul localitatii, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, prin care se stabilesc:
1. teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
2. categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituti;
3. reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare;
c) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
(2) In lipsa existentei structurilor de specialitate mentionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judetene si aprobat de presedintele consiliului judetean.
(3) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dupa caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
(4) Noua documentatie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata, poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale.
(5) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b) si c), se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general:
a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei;
b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.
(6) Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general sau prin planuri urbanistice zonale trebuie sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban atat ale zonei de studiu, cat si ale teritoriului invecinat. Daca modificarea este elaborata pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data, in acest caz neaplicandu-se prevederile alin. (1) lit. b).
(7) In cazul in care, din ratiuni de dezvoltare urbanistica temeinic fundamentate, este necesara depasirea coeficientului de utilizare a terenului prevazut la alin. (6), numai din initiativa autoritatii administratiei publice locale competente se va proceda la elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru o suprafata prestabilita. Aceasta zona poate fi delimitata prin avizul de oportunitate, in functie de caracterul omogen al zonei, functiune, regim de inaltime si infrastructura existenta. Finantarea noii documentatii de urbanism poate fi facuta din fonduri publice, in conditiile legii, sau de catre persoane fizice ori juridice interesate. Responsabilitatea coordonarii realizarii documentatiilor de urbanism si a continutului acestora cade integral in sarcina autoritatii publice locale competente.”

5. La articolul I punctul 10, articolul 35^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35^1.
(1) In vederea fundamentarii deciziilor de avizare a documentatiilor de amenajare a teritoriului, urbanism si arhitectura ale Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei se constituie Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala, organism stiintific, consultativ, fara personalitate juridica, formata din functionari publici si specialisti atestati in domeniu.
(2) Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala are urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza si propune spre avizare documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, potrivit legii;
b) sustine elaborarea de programe de pregatire a specialistilor, precum si de planuri de invatamant si specializare in domeniile conexe.
(3) Componenta Comisiei si regulamentul de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei.
(4) Regulamentul de organizare si functionare, precum si componenta Comisiei Nationale de Dezvoltare Teritoriala se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei.”

6. La articolul I, dupa punctul 10 se introduce un nou punct, punctul 10^1, cu urmatorul cuprins:
„10^1. La articolul 37, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
?(4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism fundamenteaza din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autoritatii locale, desemnata sa emita avizul pentru documentatiile de amenajarea teritoriului si urbanism, precum si pentru studiile de fundamentare sau cercetari prealabile, conform competentelor existente, stabilite prin reglementarile in vigoare pentru Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism.?”

7. La articolul I punctul 16, alineatul (7) al articolului 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.”

8. La articolul I punctul 18, alineatul (5) al articolului 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate decat in integralitatea lor, cu exceptia modificarilor facute in conformitate cu prevederile art. 32 alin. (5) lit. b) si alin. (6) si care nu altereaza caracterul general al zonei.”

9. La articolul I punctul 18, alineatul (6) al articolului 47 se abroga.

10. La articolul I punctul 22, alineatul (3) al articolului 55 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Indiferent de initiativa sau de sursa de finantare, autoritatile administratiei publice locale in competenta carora se afla elaborarea, avizarea si aprobarea documentatiei de amenajare a teritoriului si urbanism sunt responsabile pentru intregul continut al reglementarilor adoptate, cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel.”

11. La articolul I punctul 25, dupa litera f) a alineatului (2) al articolului 63 se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
„g) semnarea, in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1), de documentatii de amenajarea teritoriului si urbanism care contin date eronate, daca nu intra sub incidenta legii penale.”

12. La articolul I punctul 26, litera b) a articolului 631 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) de la 1.000 lei la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c) si g);”.

13. La articolul I, dupa punctul 28 se introduce un nou punct, punctul 28^1, cu urmatorul cuprins:
„28^1. La anexa nr. 1 ?Categorii de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism. Competente de avizare si de aprobare a acestora?, dupa numarul curent 2^1 se introduce un nou numar curent, numarul curent 2^2, cu urmatorul cuprins:
Nr. crt.
Categorii de documentatii
Avizeaza
Aproba
?2^2
Zonal pentru localitati care cuprind monumente, ansambluri sau situri inscrise in Lista monumentelor istorice
– Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei
– Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
– organisme centrale si teritoriale interesate
Consiliile judetene
Consiliile locale
Consiliul General al Municipiului Bucuresti?”

14. La articolul I, dupa punctul 29 se introduce un nou punct, punctul 29^1, cu urmatorul cuprins:
„29^1. La anexa nr. 1 ?Categorii de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism. Competente de avizare si de aprobare a acestora?, dupa numarul curent 8^1 se introduce un nou numar curent, numarul curent 8^2, cu urmatorul cuprins:
Nr. crt.
Categorii de documentatii
Avizeaza
Aproba
?8^2
Municipii, orase si comune ce cuprind monumente, ansambluri sau situri inscrise in Lista monumentelor istorice si zonele lor de protectie
– Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei
– Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
– organisme centrale si teritoriale interesate
Consiliile locale
Consiliul General al Municipiului Bucuresti?”

15. La articolul I, dupa punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 30^1, cu urmatorul cuprins:
„30^1. La anexa nr. 1 ?Categorii de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism. Competente de avizare si de aprobare a acestora?, dupa numarul curent 12^1 se introduce un nou numar curent, numarul curent 12^2, cu urmatorul cuprins:
Nr. crt.
Categorii de documentatii
Avizeaza
Aproba
?12^2
Zone construite protejate ori zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri inscrise in Lista monumentelor istorice si zonele lor de protectie
– Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei
-Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
– organisme centrale si teritoriale interesate
Consiliile locale
Consiliul General al Municipiului Bucuresti?”

16. La articolul I punctul 31 anexa nr. 2 „Definirea termenilor utilizati in lege”, expresiile introduse dupa expresia „Zona protejata” se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„- Indicatori urbanistici – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectarii si al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza:
– coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa in unitatea teritoriala de referinta. Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu inaltimea libera de pana la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie;
– procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor se include in suprafata construita.
Exceptii de calcul al indicatorilor urbanistici POT si CUT:
– daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale constructiilor noi;
– daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculeaza in raport cu ansamblul terenului initial, adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale noii constructii.
– Interdictie de construire (non aedificandi) – regula urbanistica potrivit careia, intr-o zona strict delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica durabila, este interzisa emiterea de autorizatii de construire, in mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea propusa.
– Planificarea teritoriala – ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea rationala a teritoriului, la diferite scari (regionala, nationala, transnationala), protectia mediului si atingerea obiectivelor economice si sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea teritoriala cuprinde strategii, politici si programe sectoriale, precum si documentatii specifice integrate, in scopul dezvoltarii echilibrate si durabile, si prevede obiective, etape de realizare si resurse financiare necesare.
– Unitate teritoriala de referinta (UTR) – subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii administrativ-teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, avand drept scop pastrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile comunitatii la un moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica omogena. UTR, avand de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100 ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, in functie de unele dintre urmatoarele caracteristici, dupa caz:
– relief si peisaj cu caracteristici similare;
– evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada;
– populatie cu structura omogena;
– sistem parcelar si mod de construire omogene;
– folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor;
– regim juridic al imobilelor similar; reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia terenurilor si la indicatorii urbanistici.
In anumite cazuri in care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe suprafete intinse, mai multe UTR alaturate pot forma o macrounitate teritoriala de referinta (MUTR).
– Zona functionala de interes – zona functionala cu rol important din punct de vedere urbanistic in evolutia localitatii. Zona functionala de interes se stabileste de structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef si se aproba de consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei.
– Zona protejata – suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie, in scopul ocrotirii sanatatii publice, a mediului si patrimoniului natural si construit.”

17. Articolul III se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. III.
Metodologia de participare a publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, prevazuta la art. 57 alin. (2) din Legea 350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta, se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei, in termen de 30 de zile de la aprobarea prin lege a prezentei ordonante.”

18. Articolul IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. IV.
Avizarea si aprobarea documentatiilor de urbanism elaborate in baza unui certificat de urbanism emis inainte de 29 august 2008 sau care au solicitare de aviz al comisiei tehnice de urbanism a autoritatii publice locale competente se vor face in conditiile prevederilor legale aplicabile inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante, dar nu mai tarziu de 30 septembrie 2009.”

Art. II.
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei va elabora norme de aplicare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, publicata in M.Of. 373 din 10 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Normele de aplicare se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Reclame

27 octombrie, 2009 at 2:19 pm Lasă un comentariu

Legea nr. 313/2009

Legea 313/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

Legea 313/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 694 din 15 octombrie 2009

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Art. I. — Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 36 din 18 ianuarie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Titlul legii se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„LEGE privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor”

2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. — Prezenta lege reglementeaza administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, in vederea asigurarii calitatii factorilor de mediu si a starii de sanatate a populatiei.”

3. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. — Statul recunoaste dreptul fiecarei persoane fizice la un mediu sanatos, accesul liber pentru recreere in spatiile verzi proprietate publica, dreptul de a contribui la amenajarea spatiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori si arbusti, in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare.”

4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. — Spatiile verzi se compun din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localitatilor:
a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate;
b) spatii verzi publice de folosinta specializata:
1. gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ;
2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta;
c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive;
d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;
e) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica;
f) paduri de agrement.”

5. Articolele 4 si 5 se abroga.

6. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 6. — in sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) parc — spatiu verde, cu suprafata de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific si din zone construite, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatilor culturaleducative, sportive sau recreative pentru populatie;
b) scuar — spatiu verde, cu suprafata mai mica de un hectar, amplasat in cadrul ansamblurilor de locuit, in jurul unor dotari publice, in incintele unitatilor economice, social-culturale, de invatamant, amenajarilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau in alte locatii;
c) gradina — teren cultivat cu flori, copaci si arbusti ornamentali care este folosit pentru agrement si recreere, fiind deschis publicului;
d) fasie plantata — plantatie cu rol estetic si de ameliorare a climatului si calitatii aerului, realizata in lungul cailor de circulatie sau al cursurilor de apa;
e) gradina botanica — gradina in care sunt prezentate colectii de plante vii cultivate in conditii naturale ori de sera, invederea studierii acestora sau doar pentru curiozitatile pe care le prezinta;
f) gradina zoologica — orice colectie de animale vii, mentinute intr-un amplasament administrat si deschis publicului, in scopul promovarii conservarii biodiversitatii si pentru a furniza mijloace de educatie, informare si petrecere a timpului liber, in relatie cu prezentarea si conservarea vietii salbatice;
g) muzeu in aer liber — institutie care dispune de un spatiu verde neacoperit, special amenajat, in vederea expunerii si studierii unor obiecte de arta, relicve, documente istorice si stiintifice si a educarii publicului;
h) baza sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanta — complex format dintr-un cadru vegetal si din zone construite, special amenajate si dotate pentru practicarea diferitelor sporturi (complex de instalatii sportive);
i) parc expozitional — spatiu verde special amenajat destinat informarii publicului si promovarii unor evenimente;
j) spatii verzi aferente locuintelor de tip condominiu — spatii verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuinte de tip condominiu, cu rol estetic si de protectie, de ameliorare a climatului si a calitatii aerului;
k) padure de agrement — padure sau zona impadurita in care se realizeaza diferite lucrari in vederea crearii unui cadru adecvat petrecerii timpului liber;
l) spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si lacurilor — plantatii realizate in lungul cursurilor de apa sau imprejurul lacurilor, al caror rol principal este de protectie a acestora;
m) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica —plantatii realizate in lungul cailor de circulatie sau in jurul unor instalatii cu potential ridicat de poluare, in vederea ameliorarii calitatii mediului si protejarii infrastructurii aferente.”

7. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. — Persoanele juridice au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;
b) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru imbunatatirea amenajarii acestora;
c) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca spatii verzi.”

8. La articolul 11, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11. — (1) Persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata spatiului verde
respectiv.”

9. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. — (1) Municipiile de rang zero si unu au obligatia sa efectueze, pana la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafetei, calitatii si accesibilitatii spatiilor verzi, urmat de elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune privind conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi.
(2) Strategia privind conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi are in vedere distributia echilibrata a acestora in raport cu specificul unitatii teritoriale de referinta, precum si crearea de spatii verzi prin transformarea terenurilor neproductive, a altor categorii de terenuri si prin aplicarea de
metode alternative.
(3) La extinderea suprafetei intravilanului localitatilor, autoritatile publice locale au obligatia sa asigure o cota de 5% pentru amenajarea de spatii verzi publice.”

10. La articolul 14, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) in cazul arborilor ornamentali (tei, salcam, castan, artar, mesteacan, stejar) plantati pe spatiile verzi din domeniul public, precum si al celor plantati in aliniamente in lungul bulevardelor si strazilor, pe terenurile din zonele urbane si rurale, este interzisa interventia cu taieri in coroana acestora, cu exceptia lucrarilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afecteaza siguranta traficului pietonal si rutier, a imobilelor aflate in apropiere, precum si a celor de pe traseul retelelor aeriene.”

11. Articolul 18 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. — (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa tina evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi, pe care le actualizeaza ori de cate ori intervin modificari.
(2) Evidenta spatiilor verzi are drept scop organizarea folosirii rationale a acestora, a regenerarii si protectiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbarilor calitative si cantitative, precum si asigurarea informatiilor despre spatiile verzi.
(3) Registrele locale ale spatiilor verzi se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei, cu avizul ministrului mediului si al ministrului administratiei si internelor, in termen de un an de la elaborarea si publicarea acestora.”

12. La articolul 19, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Registrul local al spatiilor verzi este un sistem informational care cuprinde datele tehnice ale tuturor spatiilor verzi conform indicilor de calitate si cantitate.”

13. La articolul 20, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) Schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate in registrul local al spatiilor verzi se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza documentatiilor de urbanism, aprobate conform legislatiei in vigoare.”

14. La articolul 20, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) in limita unei cote de 5% din suprafata fiecarui obiectiv inregistrat in registrul local al spatiilor verzi, autoritatile administratiei publice locale pot autoriza amplasarea unor constructii usoare, cu caracter provizoriu, pentru activitatile de comert si alimentatie publica, in conformitate cu documentatiile de urbanism legal aprobate.”

15. La articolul 21, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(3) Finantarea lucrarilor de regenerare a spatiilor verzi se realizeaza cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Sursele de finantare necesare pentru aplicarea masurilor de administrare si gospodarire a spatiilor verzi vor fi prevazute in bugetele locale, incepand cu anul 2010.”

16. La articolul 25 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) de la 50 lei la 100 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 lei la 10.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 7 lit. a), b) si c), art. 8, 11, art. 18 alin. (3) si ale art. 23 lit. a), f), g), h), i), k) si l);”.

17. La articolul 25 alineatul (1), dupa litera c) se introduc doua noi litere, literele d) si e), cu urmatorul cuprins:
„d) de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane fizice si de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 14 alin. (5);
e) de la 100.000 lei la 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1).”

18. La articolul 25, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul imputernicit al Garzii Nationale de Mediu, de persoanele imputernicite in acest scop de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si de catre primari sau imputerniciti ai acestora.”

Art. II. — (1) in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza continutul-cadru al auditului si al strategiei referitoare la conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi, care se aproba prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale responsabil cu urbanismul si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
(2) Normele tehnice prevazute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 24/2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se modifica si se completeaza corespunzator si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. III. — Pana la realizarea registrelor locale ale spatiilor verzi, schimbarea destinatiei spatiilor verzi definite ca atare in Legea nr. 24/2007 poate fi facuta doar pe baza unor documentatii de urbanism legal aprobate, care sa stabileasca si lucrarile de utilitate publica necesare.

Art. IV. — Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 36 din 18 ianuarie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 12 octombrie 2009.
Nr. 313.

27 octombrie, 2009 at 2:15 pm Lasă un comentariu

Legea nr. 24/2007

Lege nr. 24 din 15-01-2007
reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 36 din 18-01-2007
Emitent: Parlamentul

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza administrarea spatiilor verzi, obiectiv de interes public, in vederea asigurarii calitatii factorilor de mediu si starii de sanatate a populatiei.

Art. 2.
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) spatiu verde – zona verde in cadrul oraselor si municipiilor, definita ca o retea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al carei specific este determinat de vegetatie (lemnoasa, arborescenta, arbustiva, floricola si erbacee);
b) parc – spatiul verde, cu suprafata de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific si din zone construite, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie;
c) scuar – spatiul verde, cu suprafata mai mica de un hectar, amplasat in cadrul ansamblurilor de locuit, in jurul unor dotari publice, in incintele unitatilor economice, social- culturale, de invatamant, amenajarilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau in alte locatii;
d) aliniament plantat – plantatiile pe spatiul verde cu rol estetic de protectie, de ameliorare a climatului si calitatii aerului, amplasate in lungul cailor de circulatie sau al cursurilor de apa.

Art. 3.
Spatiile verzi se compun din urmatoarele tipuri de terenuri din zonele urbane:
a) parcuri;
b) scuaruri;
c) aliniamente plantate in lungul bulevardelor si strazilor;
d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlastini, stancarii, pante, terenuri afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii.

Art. 4.
Spatiile verzi, in functie de dreptul de proprietate asupra terenului, sunt:
a) publice – parcuri, scuaruri, spatii amenajate cu dominanta vegetala si zone cu vegetatie spontana ce intra in domeniul public;
b) private – spatii verzi ce sunt in proprietatea persoanelor fizice sau juridice.

Art. 5.
Nu fac obiectul reglementarii prezentei legi:
a) vegetatia din extravilan inclusa in fondul forestier;
b) zonele si fasiile de protectie a apelor, respectiv raurilor si bazinelor de apa;
c) perdelele de protectie amplasate pe terenurile cu destinatie agricola;
d) ariile naturale protejate;
e) zonele de siguranta si protectie a infrastructurii de transport;
f) spatiile verzi de pe terenurile aflate in proprietate privata si care nu sunt utilizate in interes public.

Art. 6.
Statul recunoaste dreptul fiecarei persoane fizice la un mediu sanatos, accesul liber pentru recreere in spatiile verzi proprietate publica, dreptul de a contribui la amenajarea spatiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori si arbusti, in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare.

Art. 7.
Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:
a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;
b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;
c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale existente pe spatiile verzi;
d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Art. 8.
Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;
b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren, combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si gospodarirea apelor;
c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru imbunatatirea amenajarii acestora;
d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi.

Art. 9.
Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:
a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;
b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei mediului si asigurarii calitatii vietii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;
d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor acoperite cu vegetatie;
f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Art. 10.
(1) Administrarea spatiilor verzi proprietate publica este exercitata de autoritatile administratiei publice locale si de alte organe imputernicite in acest scop.
(2) Administrarea spatiilor verzi de pe terenurile proprietate privata este exercitata de catre proprietarii acestora, cu respectarea prevederilor actelor normative in vigoare.

Art. 11.
(1) Persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata spatiului verde respectiv.
(2) Constructiile si amenajarile de orice tip, altele decat cele specificate la alin. (1), sunt interzise.
(3) Transplantarea arborilor si arbustilor se va face numai cu acordul administratiei publice locale si al autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului.
(4) Constructiile neautorizate in spatiile verzi se demoleaza si terenul se va aduce la starea initiala, cheltuielile totale pentru efectuarea acestor lucrari fiind suportate de proprietarul constructiei.

Art. 12.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a lua toate masurile pentru crearea spatiilor verzi, care se vor realiza in baza documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, prin transformarea terenurilor neproductive, a altor categorii de terenuri si a celor eliberate de constructii ori prin aplicarea unor metode alternative, pe baza unor proiecte de specialitate peisagistica si urbanism.

Art. 13.
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa asigure finantarea materialului dendricol si a lucrarilor aferente necesare pentru amenajarea terenurilor si regenerarea vegetatiei in spatiile verzi proprietatea acestora.
(2) Proiectele de amenajare specifica vor fi elaborate de catre specialisti in domeniul arhitecturii peisagistice, al urbanismului, al horticulturii si forestier.
(3) Lucrarile de amenajare se executa cu material forestier si floricol, adaptat climei, provenit din pepiniere si alte plantatii de arbusti decorativi, care, prin proprietatile lor biologice si morfologice, au o valoare estetica si ecologica si nu afecteaza sanatatea populatiei si biosistemele existente deja in zona.

Art. 14.
(1) Intretinerea spatiilor verzi se asigura de catre proprietarii si administratorii acestora.
(2) Proprietarii si administratorii de spatii verzi cu arbori si arbusti sunt obligati sa realizeze masurile de intretinere a acestora.
(3) Proprietarii si administratorii de spatii verzi sunt obligati sa asigure masurile privind siguranta persoanelor care pot fi afectate de ruperile si desprinderile arborilor si elementelor acestora, ca urmare a gradului de imbatranire avansat sau a starii fitosanitare precare.
(4) Proprietarii si administratorii de spatii verzi sunt obligati sa asigure drenarea apelor in exces de pe suprafata spatiilor verzi, in reteaua de preluare a apelor pluviale.

Art. 15.
(1) Protectia spatiilor verzi, a dotarilor specifice sau mobilierului urban specific este asigurata de catre proprietarii si administratorii acestora si prin intermediul institutiilor de ordine publica abilitate conform legislatiei in vigoare.
(2) Institutiile de ordine publica sunt obligate sa acorde ajutorul solicitat de proprietarii si administratorii spatiilor verzi in vederea prevenirii si combaterii actiunilor ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor si vegetatiei din spatiile verzi.

Art. 16.
(1) Protectia vegetatiei spatiilor verzi impotriva daunatorilor se efectueaza in baza prognozelor si avertizarilor facute de unitatea fitosanitara locala cu atributii de prevenire, indrumare si control de specialitate pentru protectia plantelor.
(2) Mentinerea starii de sanatate fitosanitara a vegetatiei din spatiile verzi se efectueaza de catre proprietarii si administratorii acestora, prin realizarea masurilor de prevenire a raspandirii si de combatere a bolilor si daunatorilor plantelor si prin masuri de carantina, sub directa indrumare si controlul de specialitate al unitatilor fitosanitare pentru protectia plantelor.
(3) Protectia spatiilor verzi impotriva bolilor si daunatorilor se efectueaza, de regula, prin actiuni preventive, metode biologice si metodologii integrate. Aplicarea substantelor fitosanitare pentru combaterea bolilor si daunatorilor este strict limitata si se realizeaza sub coordonarea institutiilor fitosanitare si de protectia mediului.

Art. 17.
Controlul realizarii masurilor de protectie a spatiilor verzi este exercitat de institutiile abilitate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, autoritatea publica centrala pentru administratie si interne, autoritatile administratiei publice locale si de unitatile fitosanitare locale pentru protectia plantelor.

Art. 18.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa tina evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative.
(2) Evidenta spatiilor verzi are drept scop organizarea folosirii rationale a acestora, a regenerarii si protectiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbarilor calitative si cantitative, asigurarea intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si cetatenilor cu informatii despre spatiile verzi.
(3) Autoritatea centrala responsabila pentru amenajarea teritoriului infiinteaza Registrul national al spatiilor verzi, iar autoritatile administratiei publice locale, registrele locale ale spatiilor verzi.
(4) Registrul national al spatiilor verzi si registrele locale ale spatiilor verzi se vor constitui pe baza normelor tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de amenajarea teritoriului, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, si se vor actualiza anual. Elaborarea registrelor spatiilor verzi se va finaliza pana la data de 1 ianuarie 2008.

Art. 19.
(1) Obligatia organizarii si conducerii registrelor spatiilor verzi revine autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Registrul national al spatiilor verzi este un sistem informational care cuprinde datele tehnice ale spatiilor verzi conform indicilor de calitate si cantitate.
(3) Registrele locale ale spatiilor verzi vor fi facute publice si vor putea fi consultate la sediile autoritatilor administratiei publice locale.

Art. 20.
(1) Raspunderea pentru reducerea suprafetelor spatiilor verzi revine autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si tuturor persoanelor fizice si juridice.
(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale prevad in bugetele proprii fonduri pentru indeplinirea obligatiilor privind spatiile verzi.
(3) Instrainarea si atribuirea terenurilor cu spatii verzi se efectueaza in conditiile prevazute de lege, cu pastrarea destinatiei de spatiu verde.
(4) Schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate in Registrul national al spatiilor verzi ca spatiu verde public se poate face conform legii.

Art. 21.
(1) Activitatile de administrare si gospodarire a spatiilor verzi subordonate autoritatilor administratiei publice locale sunt finantate din bugetul local pentru:
a) cheltuielile legate de regenerarea, paza si protectia spatiilor verzi si pentru tratamentele fitosanitare recomandate de unitatile fitosanitare locale pentru protectia plantelor;
b) efectuarea lucrarilor de proiectare si de cercetare stiintifica in domeniul protectiei si amenajarii durabile a spatiilor verzi;
c) investitiile capitale in domeniul spatiilor verzi;
d) crearea si dezvoltarea spatiilor verzi prin achizitionarea de terenuri disponibile cu potential sociocultural sau ecologic, in vederea atingerii si respectarii normativelor europene existente in domeniu cu privire la necesarul de spatii verzi;
e) alte obligatii legate de administrarea si gospodarirea spatiilor verzi.
(2) Activitatile de gospodarire a spatiilor verzi proprietate privata sunt finantate de proprietari.
(3) Finantarea lucrarilor de regenerare a spatiilor verzi se realizeaza cu respectarea prevederilor O.U.G. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea 105/2006.
(4) Sursele de finantare necesare pentru aplicarea masurilor de administrare si gospodarire a spatiilor verzi vor fi prevazute in bugetele locale, incepand cu anul 2008.

Art. 22.
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala si penala, dupa caz.

Art. 23.
Persoanele fizice si persoanele juridice raspund contraventional, in conformitate cu legislatia in
vigoare, pentru:
a) folosirea neautorizata a terenurilor cu spatii verzi;
b) nerespectarea cerintelor privind proiectarea, construirea si darea in exploatare a obiectivelor in spatiile verzi;
c) atribuirea terenurilor pentru constructii in spatiile verzi fara coordonarea cu organele teritoriale ale autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului, ale autoritatii centrale pentru protectia mediului si fara consultarea populatiei;
d) desfasurarea neautorizata a activitatilor economice, de turism si agrement in spatiile verzi;
e) ocuparea nelegitima a terenurilor cu spatii verzi;
f) deteriorarea spatiilor verzi in urma incendiilor sau comportarii iresponsabile cu focul;
g) aruncarea pe spatiile verzi de mase plastice, hartii, sticle, resturi animaliere, deseuri menajere si orice alte deseuri;
h) distrugerea sau deteriorarea drumurilor, aleilor, sistemelor de drenaj, instalatiilor tehnice si ingineresti din spatiile verzi;
i) colectarea plantelor medicinale, a fructelor si a ierbii de gazon;
j) pasunatul pe spatii verzi;
k) decopertarea litierei si deteriorarea paturii vii si a stratului de sol fertil;
l) capturarea animalelor protejate integrate ecosistemului spatiului verde;
m) plimbarea si imbaierea cainilor si a altor animale in afara spatiilor amenajate;
n) distrugerea spatiilor verzi prin poluare cu ape reziduale, chimicale, deseuri de productie, produse petroliere sau alte substante nocive.

Art. 24.
(1) Prejudiciile cauzate spatiilor verzi se recupereaza pe baza hotararii judecatoresti definitive.
(2) In cazul deteriorarii spatiilor verzi in urma incendiilor, se stabileste compensarea nu numai a pagubei pricinuite spatiilor verzi, ci si a cheltuielilor suportate pentru stingerea incendiului si curatarea teritoriului de deseurile provenite in urma acestuia si refacerea zonei verzi.
(3) In cazul poluarii chimice a spatiilor verzi, se stabileste nu numai compensarea pagubei pricinuite spatiilor verzi, ci si a cheltuielilor suportate pentru reecologizarea zonei si a lucrarilor pe termen lung necesare pentru decontaminarea zonei, precum si a cheltuielilor medicale evaluate in cazul afectarii populatiei.
(4) Productia lemnoasa si alte produse dobandite ilicit din exploatarea spatiilor verzi sunt supuse confiscarii si transmise administratorilor spatiilor verzi.

Art. 25.
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala, dupa cum urmeaza:
a) de la 50 lei la 100 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 lei la 10.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 7 lit. a), b) si c), art. 8, 11, ale art. 18 alin. (2) si (3) si ale art. 23 lit. a), f), g), h), i), k) si l);
b) de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 7 lit. d) si ale art. 23 lit. b), c), d), e), j), m) si n);
c) de la 5.000 lei la 30.000 lei pentru incalcarea prevederilor art. 13 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1), (3) si (4).
(2) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite in acest scop de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si de catre primari sau imputerniciti ai acestora.

Art. 26.
Prevederile art. 25 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 27.
Prin hotarare a Guvernului, a consiliilor locale si judetene pot fi stabilite si alte fapte ce constituie contraventii la regimul spatiilor verzi.

27 octombrie, 2009 at 2:11 pm Lasă un comentariu

Ordonanta Urgenta nr. 114/2007

Ordonanta Urgenta nr. 114 din 17-10-2007
modificarea si completarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 713 din 22-10-2007
Emitent: Guvernul

Avand in vedere degradarea spatiilor verzi de pe teritoriul localitatilor din Romania, cauzata de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice si sociale,
in scopul imbunatatirii factorilor de mediu si a calitatii vietii prin cresterea suprafetelor de spatii verzi din localitati, al protejarii si gestionarii durabile a acestora, precum si al cresterii standardelor de viata ale locuitorilor,
tinand cont de faptul ca lipsa unei reglementari imediate duce la imposibilitatea unui management corespunzator al mediului in localitati, iar lipsa unei planificari strategice in acest domeniu conduce la probleme grave de sanatate si la o calitate scazuta a standardelor de viata ale populatiei, elemente care vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I.
O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 71 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 71.
(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.”

2. La articolul 96 alineatul (2), dupa punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu urmatorul cuprins:
„11. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, de a nu reduce suprafetele acestora ori obligatia de a nu le stramuta;”.

Art. II.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m^2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m^2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a intocmi, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ, un program in care vor fi evidentiate etapele de realizare a obligatiei prevazute la alin. (1), cu indicarea termenelor intermediare propuse.

Art. III.
(1) Nerespectarea prevederilor art. II constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda, in cuantumul prevazut la art. 96 alin. (2) din O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006, cu modificarile ulterioare.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac potrivit art. 97 din O.U.G. 195/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006, cu modificarile ulterioare.
(3) Dispozitiile alin. (1) referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

27 octombrie, 2009 at 2:04 pm Lasă un comentariu

Ordin nr. 995/2006

Ordin nr. 995 din 21-09-2006
aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta H.G. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 812 din 03-10-2006
Emitent: Ministerul Mediului si Apelor

In temeiul art. 75 lit. g) din O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari de Legea 265/2006,
in baza prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 5 si ale art. 4 pct. I.10 din H.G. 408/2004 pentru organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul mediului si gospodaririi apelor emite urmatorul ordin:

Art. 1.
Se aproba lista planurilor si programelor care intra sub incidenta H.G. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, publicata in M.Of. 707 din 5 august 2004, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2.
Lista prevazuta la art. 1 nu este exhaustiva si poate fi modificata si/sau completata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 3.
In scopul asigurarii unui nivel inalt al protectiei mediului, titularii de plan sau program au obligatia de a notifica autoritatii competente pentru protectia mediului toate planurile si programele care indeplinesc prevederile art. 2 lit. c) din H.G. 1.076/2004.

Art. 4.
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA

PLANURI SI PROGRAME
care intra sub incidenta H.G. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

1. Agricultura
a) Strategia nationala in domeniul viticulturii si vinificatiei;
b) Strategia nationala si programele pentru sectorul imbunatatirilor funciare;
c) Programul de reconversie a productiei si cultivatorilor de tutun;
d) Programul national de dezvoltare rurala;
e) Programul national privind agricultura ecologica;
f) Programul national de control al tutunului;
g) Planul national strategic.
2. Silvicultura
a) Strategia de impaduriri;
b) Program de impadurire si combatere a eroziunii solului;
c) Planuri de protectie a padurilor;
d) Planuri de management al padurilor;
e) Amenajamentele silvice.
3. Pescuit si acvacultura
a) Strategia nationala privind conservarea si administrarea resurselor acvatice vii, existente in apele marine si continentale, acvacultura;
b) Programul de pescuit.
4. Energie
a) Strategia nationala pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice;
b) Programul national pentru reducerea costurilor cu energia pentru populatie, prin cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile in anul 2006;
c) Programul comunitar „Energie inteligenta-Europa”.
5. Industrie (inclusiv activitatea de extractie a resurselor minerale)
a) Strategia de restructurare a industriei si siderurgiei romanesti pentru perioada 2003-2008;
b) Strategia industriei mobilei, produselor din lemn, celulozei si hartiei, avand in vedere utilizarea mai eficienta a resurselor de lemn pentru cresterea competitivitatii sectorului pentru perioada 2005-2008;
c) Strategia industriei textile, confectii si pielarie- incaltaminte in contextul scaderii productiei de lohn si necesitatii revigorarii industriei primare si de resurse pentru perioada 2005-2008;
d) Strategia industriei materialelor de constructii pentru perioada 2007-2010;
e) Programul operational sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”;
f) Planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice.
6. Transport
a) Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania in perioada 2001-2010;
b) Strategia de privatizare a companiilor/societatilor nationale si a societatilor comerciale care functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
c) Strategia de privatizare a unor societati comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin oferta publica secundara;
d) Programul operational sectorial din domeniul transporturilor;
e) Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european;
f) Programul prioritar de constructie a autostrazilor din Romania si a drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie;
g) Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul International Henri Coanda – Bucuresti” – S.A.;
h) Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Nationala „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” – S.A. pe perioada 2002-2010;
i) Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Nationala „Aeroportul International Constanta” – S.A. pe perioada 2002-2015; j) Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Nationala „Aeroportul International Timisoara – Traian Vuia” – S.A. pe perioada 2002-2015;
k) Planul privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar in vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii si in vederea modernizarii si reinnoirii infrastructurii;
l) Masterplan general de transporturi 2007-2013.
7. Gestionarea deseurilor
a) Planul national de gestionare a deseurilor;
b) Planurile regionale de gestionare a deseurilor;
c) Planurile judetene si al municipiului Bucuresti de gestionare a deseurilor.
8. Gospodarirea apelor
a) Strategia nationala de management al riscului la inundatii;
b) Strategia de gospodarire a apelor;
c) Schemele directoare de management si amenajarea bazinelor hidrografice;
d) Strategia de management integrat a zonei costiere;
e) Strategia de protectie impotriva eroziunii costiere;
f) Planurile de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.
9. Telecomunicatii
a) Strategia de informatizare a administratiei publice;
b) Strategia privind guvernarea electronica;
c) Strategia de dezvoltare a Sistemului Electronic National;
d) Strategia de securitate a informatiilor, a politicilor, standardelor si procedurilor in domeniul securitatii informatiilor si implementarea acestora;
e) Strategia nationala in domeniul tehnologiei informatiei;
f) Strategia nationala si cele regionale de dezvoltare a societatii informationale;
g) Strategia sectoriala in domeniul comunicatiilor electronice si serviciilor postale;
h) Programul de dezvoltare a sistemului electronic;
i) Programul de implementare a centrelor de informare a cetatenilor prin mijloace TIC;
j) Programele nationale de cercetare-dezvoltare si inovare;
k) Programe pentru implementarea politicilor de securitate la nivel local, regional si national;
l) Planul de administratie;
m) Planul de comunicatii.
10. Turism
a) Strategia nationala in domeniul turismului;
b) Strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de turism;
c) Programe de marketing si promovare a turismului;
d) Programul de dezvoltare a produselor turistice.
11. Dezvoltarea regionala
a) Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013;
b) Documentul de programare multianuala PHARE CES 2004-2006;
c) 7 programe operationale:
– 5 programe operationale privind cooperarea trans- frontiera la granitele interne cu Bulgaria si Ungaria si la granitele externe cu Ucraina, Moldova si Serbia si Muntenegru;
– 1 program operational vizand cooperarea trans- nationala Spatiul Sud-Est European;
– 1 program referitor la Bazinul Marii Negre;
d) Programul operational strategic privind „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”;
e) Programul operational sectorial privind „Dezvoltarea Resurselor Umane”;
f) Planul national de dezvoltare;
g) Planurile de dezvoltare regionala.
12. Amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor
a) Strategii de dezvoltare durabila;
b) Programe de dezvoltare sectoriala pe arii geografice;
c) Programe de dezvoltare socioeconomica a judetelor;
d) Programe de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei si orasului;
e) Planul de amenajare a teritoriului national;
f) Planurile de amenajare a teritoriului regional;
g) Planurile de amenajare a teritoriului zonal;
h) Planurile de amenajare a teritoriului judetean;
i) Planurile urbanistice generale;
j) Planurile urbanistice zonale;
k) Planurile urbanistice de detaliu.

27 octombrie, 2009 at 2:00 pm Lasă un comentariu

Legea nr. 50/1991

Lege nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

– Versiune actualizata la data de 05.01.2009

Textul actualizat include modificarile aduse de :
– O.U.G. nr. 122/2004
– Legea nr. 119/2005
– Legea nr. 52/2006
– Legea nr. 376/2006
– Legea nr. 117/2007
– Legea nr. 101/2008 publicata in MOF nr. 371 din 15/05/2008
– O.U.G. nr. 214/2008 publicata in MOF nr. 847 din 16/12/2008
– O.U.G. nr. 228/2008 publicata in MOF nr. 3 din 05/01/2009.

CAPITOLUL I
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Art. 1. – (1) Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de construire sau de desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren si/sau constructii – ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in conditiile prezentei legi.
(2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.
Art. 2. – (1) Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
(2) Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
(3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;
b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora;
c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor – foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;
e) organizarea de tabere de corturi.
Art. 3. – Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 11;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire – noi si extinderi.
Art. 4. – Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza:
a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru lucrarile care se executa:
1. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale;
2. in extravilanul comunelor, cu exceptia celor de la lit. f) pct. 3;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa:
1. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele din extravilan;
2. la constructii reprezentand monumente istorice, clasate sau in procedura de clasare potrivit legii;
3. lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicatii inclusiv fibra optica, precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia celor prevazute la lit. c), inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare;
e) de primarii oraselor, pentru lucrarile care se executa:
1. in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1;
2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului;
f) de primarii comunelor, pentru lucrarile care se executa:
1. in intravilanul localitatilor componente, in vederea realizarii de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora, precum si, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, potrivit art. 45 alin. (3), in vederea executarii lucrarilor la celelalte categorii de constructii;
2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (3) si cu avizul arhitectului-sef al judetului;
3. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe gospodaresti, pana la 100 m2;
4. in extravilanul comunelor pentru constructiile reprezentand anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole, a caror suprafata construita desfasurata este de maximum 5.000 m2.
(2) Pentru lucrarile care se realizeaza pe amplasamente ce depasesc limitele judetelor, respectiv ale municipiului Bucuresti, in vederea armonizarii conditiilor de autorizare pentru intreaga investitie, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor va emite un aviz coordonator in baza caruia presedintii consiliilor judetene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile amplasate in unitatile administrativ-teritoriale din aria lor de competenta.
(3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. (2) produc efecte la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de construire emise in conditiile prezentei legi.
(4) Abrogat.

Art. 5. – (1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare, emitentul autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate, in vederea emiterii acordului unic, respectiv a obtinerii, in numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizarii, pentru:
a) racordarea la retelele de utilitati, in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament;
b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii;
c) prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.
(2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate, consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari, in raport cu numarul de avize necesare, in conditiile legii.
(3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic, prevazuta la alin. (1), regiile si societatile comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi depline.

Art. 6. – (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la art. 4, abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii, si se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
(4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul – orice persoana fizica sau juridica interesata – se va adresa autoritatilor prevazute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii.
(5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.
(6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza „Studiu de fezabilitate” si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului.
Art. 7. – (1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute la art. 4, care va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru constructiile reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de 15 zile de la data inregistrarii cererii.
(2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit legii.
(3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea completarii acesteia.
(4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.
(5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei.
(9) Autorizatia de construire se emite daca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute pentru prezenta lege. Autoritatea emitenta a autorizatiei nu este responsabila pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenta, la momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instantelor judecatoresti privind imobilul – teren si/sau constructii – apartinand exclusiv solicitantului.
(10) Lucrarile de consolidare la cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public se autorizeaza in regim de urgenta, in conditiile prevazute la alin. (16).
(11) In conditiile prezentei legi nu se emit autorizatii provizorii.
(12) Autorizatiile de construire/desfiintare se emit numai pe baza unei documentatii complete, in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (16).
(13) Autorizatia de construire se semneaza de presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizatiilor revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire.
(15) In situatia in care in timpul executiei lucrarilor, si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia incadrarii noilor propuneri in prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism.
(16) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de prima necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, inclusiv la constructiile prevazute la art. 3 lit. b), se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice abilitata, conform legii, urmand ca documentatia legala necesara sa fie definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor legale.
(17) Primariile pot dezafecta constructiile, proprietate a unitatii administrativ-teritoriale, aflate in stare avansata de degradare si care pun in pericol siguranta publica, cu exceptia constructiilor monument istoric, pe baza de autorizatie de desfiintare emisa in conditiile alin. (16), cu obligatia de a se intocmi documentatii specifice in conformitate cu prevederile cuprinse in anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare.
(20) Institutiile abilitate prin lege sa emita avize si acorduri in vederea autorizarii lucrarilor de constructii, altele decat cele prevazute la art. 5 alin. (1), au obligatia emiterii acestora in termen de maximum 15 zile de la data inregistrarii cererii/documentatiei, dupa caz, direct structurilor organizate de consiliile judetene si locale sau, dupa caz, solicitantului.

Art. 8. – (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4.
(2) Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu exceptiile prevazute la art. 11.
Art. 9. – (1) Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:
a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane;
b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru documentatia de executie.
(3) Semnarea documentatiilor de catre persoanele prevazute la alin. (1) angajeaza raspunderea acestora in conditiile legii.
Art. 10. – Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate si aprobate conform legii;
b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor monumente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se vor obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructiilor, potrivit prevederilor legale;
c) in zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, in zonele de siguranta si protectie ale amenajarilor hidrotehnice de interes public, precum si in alte arii protejate solicitantul va obtine avizul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
d) in zonele de siguranta si de protectie a infrastructurilor de transport de interes public, precum si in zonele aferente construirii cailor de comunicatie, stabilite prin documentatiile de amenajare a teritoriului si/sau de urbanism, se va obtine si autorizatia Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, conform prevederilor legale;
d1) in perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distantelor prevazute de normele sanitare in vigoare, in care s-a instituit un regim de restrictie privind amplasarea cladirilor de locuit si a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obtine avizul directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
e) in zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie solicitantul va obtine avizul organismelor competente.

Art. 11. – (1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora:
a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;
b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei, inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari, cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice, in conditiile legii;
c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
d) zugraveli si vopsitorii interioare;
e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor;
f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati;
g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;
h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive;
i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente;
j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;
k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;
l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului.
(2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice.
(3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1), cu exceptia celor prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiile mentionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.

Art. 12. – (1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si de catre prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii.
(2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor, pana la solutionarea pe fond a cauzei.

CAPITOLUL II
Concesionarea terenurilor pentru constructii

Art. 13. – (1) Terenurile apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vandute, concesionate ori inchiriate prin licitatie publica, potrivit legii, in conditiile respectarii prevederilor documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, in vederea realizarii de catre titular a constructiei.
(2) Terenurile apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai in vederea realizarii de constructii sau de obiective de uz si/sau de interes public, cu respectarea documentatiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3) Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre solicitanti, cu respectarea prevederilor legale, urmarindu-se valorificarea superioara a potentialului terenului.
Art. 14. – Pana la reglementarea prin lege a situatiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de constructii, aflate in administrarea consiliilor locale si care pot fi revendicate de fostii proprietari.
Art. 15. – Prin exceptie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica, cu plata taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date in folosinta pe termen limitat, dupa caz, in urmatoarele situatii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate publica sau de binefacere, cu caracter social, fara scop lucrativ, altele decat cele care se realizeaza de catre colectivitatile locale pe terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinte de catre Agentia Nationala pentru Locuinte, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinte pentru tineri pana la implinirea varstei de 35 de ani;
d) pentru stramutarea gospodariilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
f) pentru lucrari de protejare ori de punere in valoare a monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate potrivit legii.

Art. 16. – (1) Terenurile prevazute la art. 13, ce fac obiectul licitatiei, se aduc la cunostinta publica de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicatie afisata la sediul acestora si tiparita in cel putin doua ziare de larga circulatie, cu minimum 20 de zile inainte de data licitatiei.
(2) Publicatiile privind licitatia vor cuprinde data si locul desfasurarii acesteia, suprafata si destinatia terenului, stabilite prin documentatiile de urbanism, precum si taxa anuala minimala de redeventa.
(3) Oferta solicitantilor va fi insotita de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, dupa caz, cuprinzand in mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si a capacitatii constructiei, a gradului de ocupare a terenului, precum si a celorlalte elemente cuprinse in certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decat oferte care corespund prevederilor documentatiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitatia se efectueaza, in conditiile legii, de comisiile instituite in acest scop, prin hotarare a consiliilor locale si/sau judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in conformitate cu competentele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile functioneaza la sediul consiliilor locale in a caror raza administrativ-teritoriala sunt situate terenurile.
Art. 17. – Limita minima a pretului concesiunii se stabileste, dupa caz, prin hotararea consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, astfel incat sa asigure recuperarea in 25 de ani a pretului de vanzare al terenului, in conditii de piata, la care se adauga costul lucrarilor de infrastructura aferente.
Art. 18. – Terenurile prevazute la art. 13, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinte si spatii construite asociate acestora, in functie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea urmatoarele suprafete:
a) in localitatile urbane:
1. pana la 450 m2 pentru un apartament intr-o cladire cu parter sau parter si etaj;
2. pana la 300 m2 pentru un apartament intr-o cladire cu parter si etaj, cu doua apartamente;
3. pana la 250 m2 pentru un apartament, in cazul cladirilor cu parter si mai multe etaje, avand cel mult 6 apartamente;
4. pentru cladirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de teren va fi stabilita potrivit documentatiilor de urbanism;
b) in localitatile rurale, pana la 1.000 m2 pentru o locuinta.
Art. 19. – Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren in suprafata de pana la 250 m2.
Art. 20. – Impotriva licitatiei, pana la momentul adjudecarii, se va putea face contestatie, de catre orice persoana interesata, la judecatoria in a carei raza teritoriala are loc licitatia. Contestatia suspenda desfasurarea licitatiei pana la solutionarea sa definitiva.
Art. 21. – Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitatiei sau a hotararii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru situatiile prevazute la art. 15, se va incheia actul de concesiune, care se va inregistra de catre concesionar in evidentele de publicitate imobiliara, in termen de 10 zile de la data adjudecarii sau emiterii hotararii.
Art. 22. – Concesionarea terenurilor prevazute la art. 13-19 se face in conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilita de catre consiliile locale, consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in functie de prevederile documentatiilor de urbanism si de natura constructiei.
Art. 23. – (1) Intravilanul localitatilor se stabileste prin planurile generale de urbanism – PUG -, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior aprobarii Planului General de Urbanism – PUG – pot fi introduse in intravilanul localitatilor si unele terenuri din extravilan, numai in conditii temeinic fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale – PUZ -, aprobate potrivit legii.
(3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii.

CAPITOLUL III
Raspunderi si sanctiuni

Art. 24. – (1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
a) executarea, fara autorizatie de construire sau de desfiintare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrarilor prevazute la art. 3 lit. b);
b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii;
c) intocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum si a proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii pentru alte specialitati decat cele certificate prin diploma universitara, in conditiile prevazute la art. 9.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 25. – In cazul savarsirii faptelor prevazute la art. 24, organele de control prevazute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate sa sesizeze organele de urmarire penala.
Art. 26. – (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni:
a) executarea sau desfiintarea, totala ori partiala, fara autorizatie a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de catre investitor si executant;
b) executarea sau desfiintarea, cu nerespectarea prevederilor autorizatiei si a proiectului tehnic, a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor prevazute la lit. b), de catre investitor si executant;
c) aprobarea furnizarii de utilitati urbane, ca urmare a executarii de lucrari de bransamente si racorduri la retele pentru constructii noi neautorizate;
d) mentinerea dupa expirarea termenului prevazut prin autorizatie sau dupa terminarea lucrarilor autorizate ori adaptarea in alte scopuri fata de cele prevazute in autorizatie a constructiilor, lucrarilor si amenajarilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea initiala de catre investitor, dupa terminarea lucrarilor prevazute la art. 3 lit. c), precum si nerealizarea lucrarilor de curatare, amenajare ori degajare, dupa caz, a amplasamentului si/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata executiei, o data cu incheierea lucrarilor de baza;
f) impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor si a actelor solicitate;
g) neanuntarea datei inceperii lucrarilor de constructii autorizate, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8), precum si depasirea termenului legal prevazut la art. 7 alin. (1);
h) emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu contin lista cuprinzand avizele si acordurile legale necesare in raport cu obiectivul de investitii, sau eliberarea acestora cu depasirea termenului legal;
i) emiterea de autorizatii de construire/desfiintare:
– in lipsa unui drept real asupra imobilului, care sa confere dreptul de a solicita autorizatia de construire/desfiintare;
– in lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
– in baza unor documentatii incomplete sau elaborate in neconcordanta cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care nu contin avizele si acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
– in lipsa expertizei tehnice privind punerea in siguranta a intregii constructii, in cazul lucrarilor de consolidare;
– in baza altor documente decat cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea si neexercitarea controlului privind disciplina in autorizarea si executarea lucrarilor de constructii de catre compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si al primariilor, in unitatile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) si (4), precum si neurmarirea modului de indeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3);
k) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstructionarea sub orice forma a accesului persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor juridice la documentele prevazute la art. 34 alin. (7);
m) depasirea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii lucrarilor de constructii, conform prevederilor art. 7 alin. (20).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1), savarsite de persoanele fizice sau juridice, se sanctioneaza cu amenda dupa cum urmeaza:
– de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevazute la lit. a);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. f);
– de la 3.000 lei la 4.000 lei, cele prevazute la lit. c);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. b), d) si e);
– de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevazute la lit. h) si i);
– de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevazute la lit. j) si k);
– de la 1.000 lei la 2.000 lei, cele prevazute la lit. l) si m);
– de 1.000 lei, cele prevazute la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului.
(4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sanctiunea amenzii pentru faptele prevazute la alin. (1) lit. h) si i) se aplica functionarilor publici responsabili de verificarea documentatiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire sau de desfiintare, precum si semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.

Art. 27. – (1) Presedintii consiliilor judetene, primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si, in functie de incalcarea prevederilor legale, sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autorizare a constructiilor.
(3) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia celor de la lit. h) – m), se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele savarsite in unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, in teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare.
(4) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) si j) se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale consiliului judetean, pentru faptele savarsite pe teritoriul judetului respectiv, si, dupa caz, de catre cele ale municipiului Bucuresti.
(5) Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, incheiate de organele de control ale administratiei publice locale, se inainteaza, in vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului care coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism sau, dupa caz, presedintelui consiliului judetean ori primarului unitatii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza s-a savarsit contraventia.
(6) Contraventiile privind executarea sau desfiintarea constructiilor fara autorizatii, prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a), c) si e), pot fi constatate si de organele de politie. Procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite de indata autoritatii administratiei publice pe teritoriul careia s-a savarsit contraventia, care va aplica sanctiunea potrivit legii.

Art. 28. – (1) O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(2) Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara.
Art. 29. – (1) Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii.
Art. 30. – (1) Cheltuielile pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori, in valoare echivalenta cu o cota de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, cu exceptia celor prevazute la art. 3 lit. b) si a lacasurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform dispozitiilor alin. (1) se face in contul inspectoratelor teritoriale in constructii, judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz, o data cu transmiterea instiintarii privind data inceperii lucrarilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Intarzierea la plata a cotei prevazute la alin. (1) se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie.
(3) Cota stabilita la alin. (1) se aplica si diferentelor rezultate din actualizarea valorii lucrarilor autorizate, care se face o data cu receptia la terminarea lucrarilor.
Art. 31. – Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 26 se prescrie in termen de 2 ani de la data savarsirii faptei.
Art. 32. – (1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:
a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
(2) In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor prevazute la alin. (1).
(3) In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre persoanele vinovate.
(4) In situatiile prevazute la art. 24, organele de control vor putea cere instantei sa dispuna, prin hotararea de condamnare, masurile mentionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmarire penala sesizate si, dupa caz, instantei sa dispuna oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal.
(5) Persoanele care au beneficiat de subventie pentru construirea unei locuinte si pentru care s-a dispus masura prevazuta la alin. (1) lit. b) vor restitui subventiile primite, cu plata dobanzilor legale pentru perioada in care le-au folosit.

Art. 33. – (1) Prin exceptie de la prevederile art. 32, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura prevazuta la alin. (1) se poate declansa din oficiu de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului apartinand domeniului public sau privat al statului.
(3) In cazul neindeplinirii de catre autoritatea administratiei publice competente a procedurii de desfiintare, in termen de 15 zile calendaristice de la data solicitarii prevazute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului apartinand domeniului public ori privat al statului va putea trece de indata la desfiintarea constructiilor executate fara autorizatie de construire.
(4) Prin exceptie de la prevederile art. 32, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.
(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autoritatile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societati comerciale specializate in astfel de lucrari, in conditiile legii.

Art. 34. – (1) Studiile de teren si documentatiile elaborate pentru realizarea investitiilor de orice fel, a elementelor de infrastructura, de gospodarie comunala, precum si a lucrarilor de amenajare a teritoriului si de urbanism – studii si proiecte de sistematizare elaborate inainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor institutii ale statului – sunt si raman proprietate publica a judetului sau a municipiului Bucuresti.
(2) In intelesul prezentei legi, prin studiile si documentatiile mentionate la alin. (1) se intelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale si pe specialitati, breviare de calcul, avizele si acordurile obtinute, precum si piesele desenate.
(3) Arhivele cuprinzand studiile si documentatiile mentionate la alin. (1), intrate, la constituire, in patrimoniul societatilor comerciale infiintate pe structura fostelor unitati de proiectare judetene si din municipiul Bucuresti, se gestioneaza, potrivit legii, de catre consiliile judetene, respectiv de Primaria Municipiului Bucuresti.
(4) Inventarierea arhivelor se face de catre comisii constituite in acest scop prin hotarari ale consiliilor judetene, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(5) Refuzul inventarierii si/sau al predarii studiilor si documentatiilor se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile ulterioare.
(6) In situatia refuzului predarii arhivelor, consiliile judetene si/sau Primaria Municipiului Bucuresti, dupa caz, se vor adresa in termen de 90 de zile instantelor judecatoresti, care vor solutiona cererile in procedura de urgenta, potrivit legii. Actiunea in instanta este scutita de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzand documentatiile prevazute la alin. (1), precum si la documentatiile de urbanism elaborate ulterior acestora si gestionate de administratiile publice locale, in vederea intocmirii documentatiilor de executie, se stabileste prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Art. 35. – (1) In conditiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contraventie se face cu indicarea locului, datei si orei constatarii, in conformitate cu dispozitiile art. 31.
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Plangerea suspenda executarea sanctiunii amenzii, dar nu suspenda masura de oprire a executarii lucrarilor, dispusa o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale, in conditiile art. 28 alin. (1) si ale art. 29 alin. (2).
(3) In masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 28 si 29.*)

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 36. – (1) Persoanele fizice si juridice, care beneficiaza de teren in conditiile prezentei legi, sunt obligate sa solicite emiterea autorizatiei de construire si sa inceapa constructia in termen de cel mult un an de la data obtinerii actului de concesionare a terenului.
(2) In caz de incalcare a obligatiei prevazute la alin. (1) concesionarea isi pierde valabilitatea.
Art. 37. – (1) Persoanele fizice si juridice care realizeaza lucrari de constructii in conditiile prezentei legi au obligatia de a executa integral lucrarile pana la termenul prevazut in autorizatie.
(2) Lucrarile de constructii autorizate se considera finalizate daca s-au realizat toate elementele prevazute in autorizatie si daca s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor. Efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor este obligatorie pentru toate tipurile de constructii autorizate, inclusiv in situatia realizarii acestor lucrari in regie proprie. Receptia la terminarea lucrarilor se face cu participarea reprezentantului administratiei publice, desemnat de emitentul autorizatiei de construire.
(3) La terminarea lucrarilor, beneficiarul autorizatiei de construire are obligatia sa regularizeze taxa pentru autorizatia de construire, potrivit legii.
(4) O data cu regularizarea taxei prevazute la alin. (3), beneficiarii autorizatiilor de construire vor regulariza si celelalte cote prevazute de lege.
(5) Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta situatie se aplica in continuare sanctiunile prevazute de lege.

Art. 38. – (1) Sunt de utilitate publica lucrarile privind constructiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizatiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
(2) In vederea realizarii lucrarilor prevazute la alin. (1), autoritatea administratiei publice locale pe teritoriul careia se afla constructiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publica in proprietatea privata si valorificate, in conditiile legii.
Art. 39. – Toate constructiile proprietate particulara, realizate in conditiile prezentei legi, se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire.
Art. 40. – (1) In cazul cand intr-o cladire se realizeaza mai multe apartamente si suprafete locative cu alta destinatie, proprietarii acestora dobandesc si o cota-parte de proprietate asupra tuturor partilor de constructie si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decat in comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.
(2) O data cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobandeste si o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-parti prevazute la alineatele precedente se determina proportional cu suprafata construita a locuintelor, a caselor de vacanta ori a suprafetelor cu alta destinatie din cladire, dupa caz.
Art. 41. – Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite in caz de succesiune sau de instrainare a constructiei pentru a carei realizare acesta a fost constituit. In aceleasi conditii se transmite si autorizatia de construire.
Art. 42. – (1) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie in scopul asigurarii cerintelor de rezistenta, stabilitate si siguranta in exploatare a constructiilor asupra carora au intervenit factori distructivi de origine naturala sau umana se emite pentru consolidarea intregii constructii.
(2) Emiterea autorizatiei de construire in vederea executarii lucrarilor de interventie pentru consolidarea constructiilor cu destinatia de locuinte, a monumentelor istorice inscrise in listele oficiale, indiferent de proprietar, cu exceptia celor in care se desfasoara activitati comerciale, precum si a lacasurilor de cult este scutita de taxa de autorizare.
Art. 43. – Prin exceptie de la prevederile art. 4, autorizarea executarii lucrarilor de constructii:
a) cu caracter militar se face de catre ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale interesate, in baza unor proceduri stabilite impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei;
b) aferente infrastructurii de transport rutier de interes national se face de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin directia de specialitate, cu respectarea prevederilor legii privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 44. – (1) In conditiile prezentei legi, in vederea realizarii unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrarilor de constructii, toate reglementarile tehnice – norme, normative, instructiuni -, cu aplicabilitate in domeniul constructiilor si urbanismului, elaborate de ministere si de alte organe centrale, se transmit in mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(2) Ministerele si celelalte organe centrale care au elaborat reglementari tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligatia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in vederea avizarii in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi, sub sanctiunea incetarii aplicabilitatii acestora.
Art. 45. – (1) In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale municipale, orasenesti si ale sectoarelor municipiului Bucuresti vor organiza, in cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru indeplinirea atributiilor aflate in responsabilitatea arhitectului-sef, functionar public cu functie de conducere, seful compartimentului/structurii de specialitate, cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii, si pentru:
a) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism, precum si eliberarea certificatelor de urbanism;
b) obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare in vederea emiterii acordului unic;
c) intocmirea si eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare;
d) organizarea si exercitarea controlului propriu privind disciplina in constructii.
(2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, in conditiile prevazute la alin. (1), in baza unei hotarari adoptate in acest sens.
(3) Structurile de specialitate constituite in cadrul consiliilor judetene acorda asistenta tehnica de specialitate, analizeaza si avizeaza documentatiile depuse pentru certificatele de urbanism si autorizatiile de construire din competenta de emitere a primarilor comunelor care nu au constituite structuri de specialitate, in conditiile prevederilor alin. (2) si ale art. 4 alin. (1) lit. f), la cererea acestora.
(4) In cazul in care, din cauza lipsei de specialisti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevazute la alin. (1) la nivelul oraselor sau al municipiilor se vor aplica in mod corespunzator prevederile alin. (3).
(5) Functia de arhitect-sef, prevazuta la alin. (1), se inscrie in nomenclatorul functiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si locale si se echivaleaza dupa cum urmeaza:
a) sef de departament sau director general, pentru arhitectul-sef al municipiului Bucuresti, respectiv pentru arhitectul-sef al judetului, arhitectii-sefi ai municipiilor, precum si ai sectoarelor municipiului Bucuresti;
b) sef serviciu, pentru arhitectii-sefi ai oraselor;
c) sef birou, pentru persoanele cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariilor de comuna, sefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, in conditiile prevazute la alin. (2).
(6) Pentru constituirea bancii de date, toti posesorii de retele tehnico-edilitare, supra- si subterane sunt obligati sa transmita administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti planurile cadastrale cuprinzand traseele retelelor existente pe teritoriul judetului si al localitatilor, respectiv al municipiului Bucuresti. Aceste planuri vor fi puse de Primaria Municipiului Bucuresti la dispozitie primariilor de sector.

Art. 46. – Abrogat.

Art. 47. – Anexa nr. 1 privind continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii si anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 48. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, publicata in Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala, publicata in Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile terenurilor cu sau fara constructii, publicat in Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasarii constructiilor, precum si a trecerii in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor necesare efectuarii unor lucrari sau unor actiuni de interes de stat, publicat in Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.490/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind amplasarea si autorizarea construirii, repararii si desfiintarii constructiilor si a altor lucrari, publicata in Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

ANEXA Nr. 1

CONTINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se elaboreaza de proiectanti autorizati, persoane fizice sau juridice, in conditiile prevederilor art. 9 din prezenta lege, si este extras din proiectul tehnic intocmit conform prevederilor legale in vigoare, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta.
Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se intocmeste pentru:
– autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C.;
– autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D.;
– autorizarea executarii organizarii lucrarilor – P.O.E.
Continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cuprinde opisul pieselor scrise si desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
In situatii cu totul exceptionale, in functie de complexitatea investitiei supuse autorizarii, structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism si alte elemente tehnice cu rol de precizare suplimentara, care sa fie cuprinse in cadrul Proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – P.A.C./P.A.D.
A. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii, facandu-se referiri la:
– amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor;
– clima si fenomenele naturale specifice;
– geologia si seismicitatea;
– categoria de importanta a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialitati
Descrierea lucrarilor de:
– arhitectura;
– structura;
– instalatii;
– dotari si instalatii tehnologice, dupa caz;
– amenajari exterioare si sistematizare verticala.
2.3. Date si indici care caracterizeaza investitia proiectata, cuprinsi in anexa la cererea pentru autorizare:
– suprafetele – construita desfasurata, construita la sol si utila;
– inaltimile cladirilor si numarul de niveluri;
– volumul constructiilor;
– procentul de ocupare a terenului – P.O.T.;
– coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de verificatori atestati de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si agreati de investitor.
2.5.3. Fise tehnice necesare obtinerii avizelor in vederea emiterii acordului unic din competenta emitentului autorizatiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism.
2.5.4. Documentatiile specifice necesare pentru obtinerea, prin grija emitentului autorizatiei, a avizelor si acordurilor privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.
2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investitiei, obtinute in prealabil de solicitant – avizul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii, al altor organisme ale administratiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate – si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate.
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de incadrare in teritoriu
– plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie*), intocmita la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz
__________
*) Conform art. 3 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a infiintat Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, prin reorganizarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, iar oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti s-au reorganizat in oficii de cadastru si publicitate imobiliara la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti.
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a fost organizata si functioneaza in temeiul Hotararii Guvernului nr. 1.210/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 718 din 9 august 2004.

1.2. Plan de situatie
– privind amplasarea obiectivelor investitiei – plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:
 parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisa prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv pozitia si inaltimea la coama a calcanelor limitrofe, precum si pozitia reperelor fixe si mobile de trasare;
 amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor desfiinta sau se vor construi;
 cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei dimensiuni (cotele 0,00; cote de nivel; distante de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);
 denumirile si destinatiile fiecarui corp de constructie;
 sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;
 accesele pietonale si carosabile din incinta si cladiri, plantatiile prevazute.
1.3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii prevazute prin proiect, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare.
2. Planse pe specialitati
2.1. Arhitectura
Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, dupa cum urmeaza:
– planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, cu indicarea functiunilor, dimensiunilor si a suprafetelor;
– planurile acoperisurilor – terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice si a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se executa invelitorile;
– sectiuni caracteristice – in special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care sa cuprinda cota 0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperisului – cotele la coama si la cornisa -, fundatiile cladirilor invecinate la care se alatura constructiile proiectate;
– toate fatadele, cu indicarea materialelor si finisajelor, inclusiv culorile, cotate si cu indicarea racordarii la nivelul terenului amenajat;
– in situatia integrarii constructiilor intr-un front existent, se va prezenta si desfasurarea stradala prin care se va arata modul de integrare a acestora in tesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundatiilor
Se redacteaza la scara 1:50 si va releva:
– modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic;
– masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundatii
2.2.3. Proiect de structura complet
Se prezinta pentru constructii cu mai multe subsoluri si cel putin 10 niveluri.
2.3. Instalatii
2.3.1. Schemele instalatiilor
Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale instalatiilor proiectate.
2.4. Dotari si instalatii tehnologice
In situatia in care investitia urmeaza sa functioneze pe baza unor dotari si instalatii tehnologice, determinante pentru configuratia planimetrica a constructiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.
B. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D.
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea constructiei care urmeaza sa fie desfiintata:
– scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuti, alte date caracteristice;
– descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
– mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeaza a se preleva;
– fotografii color – format 9 x 12 cm – ale tuturor fatadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
– descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare.
2.2. Fise tehnice cuprinzand elementele de aviz necesare emiterii acordului unic, obtinute prin grija emitentului autorizatiei si cerute prin certificatul de urbanism.
II. Piese desenate
1. Plan de incadrare in teritoriu
– plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.
2. Plan de situatie a imobilelor
– plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:
 parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
 amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta;
 modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor;
 sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;
 plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare.
Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente, cele care se desfiinteaza si cele propuse – plan de situatie, constructii noi sau umpluturi de pamant, plantatii etc., dupa caz.
3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare.
4. Releveul constructiilor care urmeaza sa fie desfiintate
Plansele se vor redacta la o scara convenabila – 1:100 sau 1:50 – care sa permita evidentierea spatiilor si a functiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente:
– planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului;
– principalele sectiuni: transversala, longitudinala, alte sectiuni caracteristice, dupa caz;
– toate fatadele.
In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe, se va prezenta si proiectul de organizare a lucrarilor.
Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.
C. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E. – este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie. In situatia in care acesta nu se prezinta impreuna cu proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, se va obtine o autorizatie de construire separata de cea pentru investitia propriu-zisa.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei, atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, dupa cum urmeaza:
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
– descrierea lucrarilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a constructiilor, amenajarilor si depozitelor de materiale;
– asigurarea si procurarea de materiale si echipamente;
– asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului;
– precizari cu privire la accese si imprejmuiri;
– precizari privind protectia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din zona, necesare in vederea obtinerii acordului unic, se vor prezenta in cadrul fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – P.A.C. sau P.A.D., dupa caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrarile de mai mare amploare se redacteaza o plansa realizata conform planului de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei, cuprinzand amplasamentul investitiei si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare realizarii acesteia;
b) la lucrarile de mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor vor putea fi prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

ANEXA Nr. 2

DEFINIREA
unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii

 Acord unic
Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, intocmit in baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse in vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin:
a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban);
b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.
Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale, in conditiile prevederilor art. 5 alin. (1).
 Autorizatia de construire/desfiintare
Actul de autoritate al administratiei publice locale – consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii.
Procedura de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare este reglementata prin prezenta lege si prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
 Anexe gospodaresti
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule, magazii, depozite si altele asemenea. In mod similar, sunt asimilabile notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele asemenea.
 Anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole
Constructiile situate in zone izolate in extravilan si indepartate de localitatea de resedinta a lucratorilor agricoli, menite sa adaposteasca masini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum si spatii pentru cazare temporara pe timpul campaniilor agricole.
 Avizare/aprobare
Avizare – procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii – extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile.
Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
Aprobare – optiunea forului deliberativ al autoritatii competente de insusire a propunerilor din documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de dezvoltare teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
 Cladiri de importanta redusa
Constructii cu functii obisnuite, cu un grad de risc scazut, care afecteaza un numar redus de oameni:
a) cladiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6apartamente, inclusiv anexele gospodaresti ale acestora;
b) cladiri pentru invatamant cu cel mult 4 unitati functionale;
c) dispensare comunale fara stationar;
d) sedii administrative in mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii postale si altele asemenea;
e) cladiri pentru comert si alimentatie publica, cu o suprafata de pana la 200 m2 si cu deschideri pana la 6 m;
f) hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care nu genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la 200 m2 si deschideri pana la 6 m;
g) dependinte si anexe gospodaresti: garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri si altele asemenea;
h) constructii cu caracter provizoriu.
 Constructii cu caracter provizoriu
Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire.
De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida in vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. In sensul prezentei legi realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii in care se autorizeaza constructiile definitive.
 Constructii speciale
Constructiile cu caracter militar care se autorizeaza in conditiile prevazute la art. 43.
 Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism
Ansamblurile de documente scrise si desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada determinata.
Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cuprinde:
a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac prin legea amenajarii teritoriului si urbanismului.
 Drept de executie a lucrarilor de constructii
Dreptul real sau, dupa caz, dreptul de creanta privind imobilul, care confera titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea autoritatii competente, autorizatia de construire sau de desfiintare. Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul, denumit titlu, prin care se atesta dreptul de proprietate (precum contractul de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificatul de mostenitor, actul administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca) sau printr-un contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat. Emiterea autorizatiei de construire in baza unui contract de inchiriere se poate face numai pentru constructii cu caracter provizoriu si cu acordul expres al proprietarului de drept.
 Firma
Elementul constructiv aplicabil pe cladire sau independent, pe care se inscriptioneaza date de identificare a unei institutii publice, societati comerciale, fundatii, denumirea comerciala, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoana fizica sau juridica isi exercita activitatea intr-o cladire sau intr-o incinta.
 Instalatii aferente constructiilor
Totalitatea conductelor si echipamentelor care asigura utilitatile necesare functionarii constructiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie. Instalatiile aferente constructiilor se autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa caz, separat.
 Intravilanul localitatii
Teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general (PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatie, inauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, in conditiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (PUG) al localitatii.
 Extravilanul localitatii
Teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna), inauntrul caruia autorizarea executarii lucrarilor de constructii este restrictionata, in conditiile prezentei legi.
 Imprejmuiri
Constructiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafete, arii sau parcele asupra carora exista forme de proprietate, executate pentru protectie impotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale – beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma ghimpata intinsa pe bulumaci -, ori prin plantii specifice.
 Lucrari de constructii
Operatiunile specifice prin care:
– se realizeaza constructii de orice fel – civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane si aeriene, cai de comunicatii, lucrari ingineresti, de arta etc.;
– se desfiinteaza astfel de constructii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
 Lucrari de modificare
Lucrari de interventii asupra elementelor constructive, structurale si/sau nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte) a acestora, privind:
– modificarea planimetriei interioare sau exterioare;
– modificarea volumetriei.
In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire.
 Lucrari specifice la caile de comunicatie, care nu necesita autorizatie de construire
Lucrarile de intretinere care nu necesita proiect si deviz general, constand dintr-un complex de lucrari care se executa in mod permanent, in vederea mentinerii constructiilor-instalatiilor in conditii tehnice corespunzatoare desfasurarii continue, confortabile si in deplina siguranta a circulatiei, la nivelul traficului maxim.
 Mobilier urban
Elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea.
 Parcelare
Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor rezultate.
 Proiect tehnic (P.Th.)
Documentatia – piese scrise si desenate -, care cuprinde solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii si pe baza careia se executa lucrarile autorizate.
 Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, necesar emiterii autorizatiei de construire, este extras din proiectul tehnic (P.Th.) si se elaboreaza in conditiile prevederilor prezentei legi si in conformitate cu continutul-cadru cuprins in anexa nr. 1.
 Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care se certifica finalizarea lucrarilor executate in conformitate cu prevederile proiectului tehnic si cu detaliile de executie.
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si de instalatii se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la interventii in timp asupra constructiilor existente, conform legii. Receptia lucrarilor de constructii se realizeaza in doua etape, potrivit prevederilor legale in vigoare, dupa cum urmeaza:
– receptia la terminarea lucrarilor;
– receptia finala.
 Schimbare de destinatie
In intelesul prevederilor art. 3, este necesara emiterea unei autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai in situatia in care pentru realizarea schimbarii de destinatie a spatiilor sunt necesare lucrari de constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire.
 Zone protejate
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita.

Art. III. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.”;
– art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:
„(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va modifica Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.943/2001, cu modificarile ulterioare.”

27 octombrie, 2009 at 1:53 pm Lasă un comentariu

Ordin nr. 536/1997

Ordin nr. 536 din 23-06-1997
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 140 din 03-07-1997
Emitent: Ministerul Sanatatii

Ministrul sanatatii, vazand Nota Directiei generaLe a medicinii preventive si promovare a sanatatii 27292/19-06-1997, vazand dispozitiile legale in vigoare privind igiena mediului de viata si munca, inscrise in Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, dispozitii obligatorii atat pentru unitatile publice si private, precum si pentru intreaga populatie a tarii, in temeiul prevederilor H.G. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, emite urmatorul ordin:

1. Se aproba Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, anexate, care fac parte integranta din prezentul ordin.
2. Normele de igiena sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitatile din sistemul public si privat, precum si pentru intreaga populatie.
3. Nerespectarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei atrage raspunderea disciplinara, adrninistrativ-materiala, civila ori, dupa caz, penala, in sarcina persoanelor vinovate de abaterile savarsite.
4. O data cu aprobarea prezentului ordin se abroga ordinele ministrului sanatatii 623/1973, 399/1974, 981/1994 si 1935/1996.
5. Directia generala a medicinii preventive si promovare a sanatatii din Ministerul Sanatatii, directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti, inspectoratele de sanatate publica judetene si al municipiului Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie, in colaborare cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si structurile sale teritoriale si cu administratia publica locala, vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.

ANEXA

NORME DE IGIENA Sl RECOMANDARI
privind mediul de viata al populatiei

CAPITOLUL I – Norme de igiena referitoare la zonele de locuit

Art. 1.
Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa asigure protectia populatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare cu apa, de indepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor precum si de dezvoltare normala a zonei verzi, de recreere si odihna.

Art. 2.
Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Art. 3.
La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (in cazul in care nu au fost prevazute camere speciale de depozitare in interiorul cladirii); suprafata de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului si a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea si amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) si care pot genera usor disconfort si insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocuriie de locuinte si pot fi cuplate cu instalatii pentru batut covoare;
b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 m2 teren de fiecare locuitor;
c) spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii si intretinere auto;
d) zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2-2.2 m2 teren/locuitor (in afara parcurilor publice).

Art. 4.
Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaza in cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii. Pentru unitatile susmentionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel incat sa se incadreze in normele din standardele in vigoare.

Art. 5.
La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unitati comerciale si de prestari servicii, precum si camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spatii gospodaresti – anexe ale locuintelor (garaje, spalatorii, uscatorii etc.), cu conditia ca acestea sa nu constituie, prin functionarea lor, riscuri pentru sanatatea populatiei sau sa nu creeze disconfort; in acest scop, se vor asigura masurile si mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea ss se incadreze in normele din standardele in vigoare. In interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se pot amenaja, in cadrul acestora, mici unitati de servire a publicului (birouri, cabinete), cu conditia sa nu produca riscuri pentru sanatate sau disconfort.

Art. 6.
Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza in locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, relief variat si altele. In zonele de odihna si recreere se interzice amplasarea:
a) intreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;
b) unitatilor zootehnice;
c) unitatilor de transporturi;
d) statiilor de epurare a apelor uzate si a depozitelor controlate de deseuri solide.

Art. 7.
In cadrul amenajarii si dotarii zonelor destinate odihnei si recreerii trebuie sa se asigure:
a) instalatii de alimentare cu apa potabila
b) W.C.-uri publice si locuri pentru colectarea deseurilor;
c) colectarea si indepartarea apelor uzate prin instalatii de canalizare, locale sau zonale, a caror constructie si exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.

Art. 8.
Intre intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot si vibratii, si teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate, in sensul prezentelor norme, se intelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.

Art. 9.
Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante si neionizante), substantele poluante si alte nocivitati din aerul, apa si solul zonelor locuite nu vor putea depasi limitele maxime admisibile din standardele de stat in vigoare.

Art. 10.
Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.

Art. 11.
In cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:
– Ferme de cabaline: 100 m
– Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete: 200 m
– Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
– Ferme de pasari, pana la 5000 de capete: 500 m
– Ferme de passri cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale: 1000 m
– Ferme de ovine: 100 m
– Ferme de porci, pana la 2 000 de capete: 500 m
– Ferme de porci intre 2000-10000 de capete: 1000 m
– Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m
– Spitale veterinare: 30 m
– Grajduri de izolare si carantina pentru animale: 100 m
– Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor: 500 m
– Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala: 300 m
– Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de marimea unitatilor zootehnice deservite: 500 m
– Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m
– Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete: 1.000 m
– Cimitire de animale, crematorii: 200 m
– Statii de epurare a apelor uzate orasenesti: 300 m
– Statii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m
– Paturi de uscare a namolurilor: 300 m
– Campuri de irigare cu ape uzate: 300 m
– Campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor: 500 m
– Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m
– Camere de tratare biotermica a gunoaielor: 100 m
– Crematorii orasenesti de gunoi: 1.000 m
– Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m
– Bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport: 50 m
– Cimitire: 50 m.
Aceste unitati se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie, respectandu-se aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Art. 12.
Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara pot fi exploatate agricol, cu exceptia culturilor de plante utilizate in scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante (plumbul si compusii de plumb, fluorul si compusii sai, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vatamatoare pentru om sau animale.

Art. 13.
In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror obiective, cu exceptia celor destinate personalului de intretinere si interventie.

Art. 14.
Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua atmosfera si pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a poluantilor si de reducere a emisiilor, se amplaseaza in zonele destinate industriilor poluante.

Art. 15.
Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie speciala (spitale, centre de sanatate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa in asa fel incat sa li se asigure o zona de protectie de minimum 50 m fata de locuinte, de arterele de circulatie sau de zonele urbane aglomerate.

Art. 16.
Adaposturile pentru cresterea animalelor in curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) se amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Art. 17.
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul camerei cu ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 in timpul zilei; in timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul clasei cu ferestrele inchise, sa nu depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii si pentru alte unitati de invatamant si biblioteci.

Art. 18.
Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si executia locuintelor sunt:
– Suprafata minima a unei camere = 10 m
– Suprafata minima a bucatariei = 5 m2
– Inaltimea sub plafon = 2,60 m.
SUPRAFETELE MINIMALE
pentru apartamente in cladiri cu mai multe locuinte sau locuinte individuale

Persoane/familie (nr.)
Camere/locuinta (nr.)
Dormitoare (m2)
Camera de zi (m2)
Loc penlru servit masa (m2)
Bucatarie (m2)
Incaperi sanitare (m2)
Spatii de depozitare (m2)
Suprafata utila (m2)
Suprafata construita (m2)
1 / 1 / – / 18 / 2,5 / 5 / 4,5 / 2 / 37 / 58
2 / 2 / 12 / 18 / 3 / 3 / 4,5 / 2 / 52 / 81
3 / 3 / 24 / 18 / 3 / 5,5 / 6,5 / 2,5 / 68 / 104
4 / 3 / 26 / 19 / 3,5 / 7 / 6,5 / 3,5 / 76 / 117
5 / 4 / 38 / 20 / 3,5 / 7 / 7,5 / 4 / 91 / 139
6 / 4 / 40 / 21 / 4,5 / 8 / 7,5 / 4,5 / 97 / 148
7 / 5 / 50 / 22 / 5 / 8 / 9 / 5 / 111 / 170
8 / 5 / 52 / 22 / 6 / 8 / 9 / 5,5 / 114 / 175

Incaperile principale de locuit si bucatariile trebuie prevazute cu deschideri directe catre aer liber – – usi, ferestre -, care sa permita o ventilatie naturala suficienta. Iluminatul natural in centrul camerelor principale si al bucatariei trebuie sa fie suficient pentru a permite, in zilele senine, activitatile normale fara a se recurge la lumina artificiala.
Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural si prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.
Ghenele tehnice si toboganul de deseuri solide se izoleaza acustic si se prevad cu posibilitati de acces pentru curatare si decontaminare periodica.
Peretii, planseele si putul ascensorului trebuie izolate impotriva zgomotelor si vibratiilor.
Sistemul de incalzire trebuie sa asigure temperatura minima medie de 18C, cu diderente in functie de utilizarea incaperii:
– baie, W.C. – 22C;
– camera de zi – 20C;
– dormitoare – 18C.

Art. 19.
Impartirea interioara trebuie sa stisfaca urmatoarele conditii:

– sa permita circulatia comoda a copiilor persoanelor in varsta si handicapate; prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile intre camere, planuri inclinate, sa fie iluminat suficient etc.
– sa asigure separarea pe functiuni, impotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
– sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri vapori;
– sa permita deschiderea comoda a usilor interioare.
Baile si W.C.-urile nu vor fi amplasite deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu trebuie sa creeze riscuri de accidente.

Art. 20.
Materialele folosite in constructia, finisarea si dotarea locuintelor se aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior cu atentie la formaldehida, azbest si radon si sa asigure izolarea higrotermica si acustica corespunzatoare; o atentie deosebita este recomandata la proiectarea si constructia blocurilor de locuinte in ceea ce priveste orientarea camerelor fata de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc in ansamblurile de constructii inalte, si fata de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecarei camere fata de camerele invecinate din aceeasi locuinta, fata de locuintele invecinate si fata de zgomotul produs de instalatiile aferente locuintei sau cladirii.
CAPITOLUL II – Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor

Art. 21.
Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa furnizeze apa potabila in cantitatea necesara si de calitate corespunzatoare normelor nationale, astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor (STAS 1342/1991).

Art. 22.
(1) Apa de supratata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procent de 95% din numarul analizelor efectuate pe perioda unui an calendaristic;
– debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avindu-se in vedere variabilitatile zilnice si sezoniere ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar).
(2) Cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor este de 50 I. Cantitatea este estimata numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale si prepararii hranei.

Art. 23.
(1) Sursa de apa folosita pentru aprovizonarea cu apa a localitatilor trebuie sa fie protejata impotriva activitatilor umane.
Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protectie sanitara si controlul activitatilor poluante din teritoriul aferent.
Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studului de specialitate, in conformitate cu standardele de proiectare in vigoare.
(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) tebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.
Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public si a| animalelor, sa fie prevazuta cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apelor in sezoanele cu precipitatii atmosferice.
(3) Sursele de suprafata – (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activitatile umane majore: industrie poluanta, depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism si agrement.
Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara vor fi avertizati in scris asupra restrictiilor de utilizare.
In situatia in care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafata sau folosirea de lunga durata a sursei intr-un anumut scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de protectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protectie sanitara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei in consecinta.

Art. 24.
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, in consecinta, cu conditiile specifice fiecarei surse, luandu-se in considerare capacitatea si natura sursei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatori!or impotriva agentilor patogeni si impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sanatatea umana.
(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa fie proiectate cu patru etape, prin care se rea!izeaza un sir de bariere de indepartare a contaminarilor microbiene: 1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie; 2. coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare); 3. filtrare; si
4. dezinfectie terminala.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.
Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfechtie trebuie proiectate in asa fel incat sa asigure o reducere finala de 75% a trihanometanilor.
Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor inregistrate in 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.
(4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apa potabila pentru localitati si au ca sursa apa de suprafata.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie si in cazul folosirii surselor de profunzime, atunci cand numarul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.
Pentru localitatile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de distibutie scurta si avand o sursa de apa de profunzime bine protejata si de calitate corespunzatoare (95% din numarul probelor recoltate intr-un an calendaristic se incadreaza in standardul national pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fara dezinfectie prealabila.
(5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.
Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata in asa fel incat sa asigure timp de contact intre apa si substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute.
De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. In cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, dupa dezinfectia finala trebuie sa fie de >- 0,5 mg/l.
Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie de 99,5% exprimata in grade de turbiditate si in valorile coliformilor totali si coliformilor fecali din standardul national pentru apa potabila.
(6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, in reteaua de distributie, nu trebuie sa depaseasca 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic.

Art. 25.
(1) Reaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu, cantitatea necesara si sa nu permita contaminarea exterioara.
Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia, amplasarea si marimea localitatii.
(2) Materialele de constructie a conductelor de transport, retelelor de distributie si retelelor interioare trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire pentru apa potabila.
Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate si realizate incat sa nu permita contaminare exterioara.
Materialele de constructie. inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc. a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si rezervoarele de inmagazinare a apei. trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire in acest scop.
(3) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioada de 12 ore, de intrerupere a prelucrarii si livrarii in statiile de tratare.
(4) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie trebuie sa prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare si de acces pentru recoltare de probe.
Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este necesar a instalatiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelei de distributie sunt obligatorii. Materialele si substantele de curatare si dezinfectie trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire si sa se utilizeze conform instructiunilor.

Art. 26.
Exploatarea si intretinerea sistemelor de tratare, inmagazinare si distributie a apei potabile si controlul calitatii apei produse revin serviciilor publice ale administratiei locale.
CAPITOLUL III – Norme de igiena pentru fantani publice si individuale, folosite la aprovizionarea cu apa de baut

Art. 27.
(1) Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publica, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din sursa.
Apa din fantana, pentru a fi folosita in scop potabil, trebuie sa corespunda calitativ standardului national nr. 1.342/1991 (tabel) si sa asigure cantitatea minima necesara, zilnica, pentru locuitorii deserviti.
(2) Fantana trebuie amplasata si construita, astfel incat sa fie protejata de orice sursa de poluare si sa asigure accesibilitatea. ln situatia in care constructia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale. cotete etc.
Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.
Peretii fantanii trebuie astfel amenajati incat sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent si impermeabil: ciment. caramida sau piatra, tuburi din beton.
Peretii fantanii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o inaltime de 70 – 100 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente si impermeabile, iar articularea cu peretii fantanii trebuie facuta in mod etans.
Fantana trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei un acoperis care sa o protejeze impotriva precipitatiilor atmosferice.
Modui de scoatere a apei din fantana trebuie sa se faca printr-un sistem care sa impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.
ln jurul fantanii trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat sau pavat.
(3) Proiectarea, constructia si amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate in concordanta cu conditiile specifice locale si cu principiile generale de la alineatele anterioare.
(4) Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanta dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire in acest scop.
Substanta clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita pentru dezinfectie, trebuie sa aiba specificat continutul in clor activ.
Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza in functie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat si care depinde de gradul de poluare a fantanii.
Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri:
a) Volumul apei din fantana: V = P x r ^2 x H, in care:
V = volumul apei in m3;
P = 3,14;
r = 1/2 din diametrul fantanii
H = inaltimea coloanei de apa din fantana.
b) Cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual I apa
X mg Cl rezidual 1.0001 apa = 1m3 apa
X = 0,5 9 clor rezidual/m3 apa
100 g substanta clorigena 25 9 clor activ
X 0,5 9 clor activ
0,5x 100
X = 25 = 2 9 substanta clorigena/m3
Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculata, deci: 2 g substanta clorigena/m3 x 10 = 20 g/m3.
Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanta clorigena 25% activa la 1 m3 apa din fantana.
Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 m3 apa, se inmulteste cu volumul de apa din fantana.
CAPITOLUL IV – Norme de igiena referitoare la colectarea si indepartarea reziduurilor lichide

Art. 28.
Primariile si agentii economici vor asigura indepartarea si epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, altor ape uzate si apelor meteorice, astfel incat sa nu se creeze disconfort si imbolnavirea membrilor comunitatii.
lnstalatii de epurare a apelor uzate vor fi prevazute pentru toate comunitatile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate in asa fel incat, in avalul deversarii, apele receptorului sa se incadreze conform normelor in prevederile standardului de calitate a apelor de suprafata, dupa categoria de folosinta.
La proiectarea si realizarea sistemelor de canalizare si epurare se va face si studiul de impact asupra sanatatii publice.

Art. 29.
Indepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin retea de canalizare a apelor uzate; in lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatiie sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata in asa fel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatate.

Art. 30.
Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane s.a.) sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.

Art. 31.
Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii-antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucreaza cu produse patologice etc.), precum si de la orice unitati care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice si/sau radioactive, se vor trata in incinta unitatilor respective, asigurandu-se dezinfectia si decontaminarea, dupa caz, inainte de evacuarea in colectorul stradal.

Art. 32.
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, in cazul in care localitatile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent in buna stare de functionare, prin curatarea si repararea defectiunilor.

Art. 33.
In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare si neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului si sanatatii.

Art. 34.
Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalatii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normelor in vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta; instalatiile se intretin in buna stare de functionare; vidanjul se va descarca in cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.

Art. 35.
Unitatile sunt obligate sa-si asigure W.C.-uri cu un numar de cabine corespunzator prevederilor, standardelor si normelor de proiectare.

Art. 36.
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care indeplineste conditiile de calitate din standardul in vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, in alte conditii decat cele prevazute in standarde.
CAPITOLUL V – Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide

Art. 37.
Primariile, agentii economici, asociatiile de locatari si cetatenii au obligatia sa asigure colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide in alte locuri decat in cele amenajate special si autorizate sanitar.
La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligatia sa respecte normele sanitare si sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.
Cetatenii sunt obligati sa respecte intocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice si salubritatii localitatii, precum si regulile elementare de igiena in gospodaria sau locuinta proprie, astfel incat sa nu creeze disconfort vecinilor si sa nu constituie pericol pentru sanatatea publica a comunitatii.

Art. 38.
Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se face in recipiente acoperite, dimensionate in functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria in care se incadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct in recipient ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient si care sa aiba un volum putin mai mare decat volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere in punctele de precolectare organizata, se face in recipiente dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel incat sa nu produca raniri in timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
Containerele vor fi concepute in asa fel incat accesul la ele sa fie rapid si usor, iar sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute in buna stare si vor fi inlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate in spatii special amenajate, mentinute in conditii salubre.
Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea si neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face in recipiente acoperite, mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Art. 39.
Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere in componente reciclabile si nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. In acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)
a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:
– orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte. rozatoare sa fie evitat;
– pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
– sa se colecteze, pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel incat sa se permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate in containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente in care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate impreuna cu deseurile menajere obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, in general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar in exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.
d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hartie, sticla etc., similare cu cele menajere. Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate in locuri special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza si se folosesc intr-un sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijandu-se intr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ingrijiri medicale acordate in cabinete medicale amplasate in cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care isi administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate in recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica in domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din ingrijiri medicale in containerele comune ale cladirilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri asimilabile celor menajere, precolectate in recipiente stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamant, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si, pe cat posibil, reutilizat.
Este posibil ca, in urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre in compozitia deseurilor de maturare, acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza in recipiente stradale (cosuri, pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie in numar suficient, cu volume adecvate si montate la distante optime, recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara (1 aprilie – 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie – 1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari in gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin compostare in instalatii care nu polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Art. 40.
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:
a) In anotimpul cald (1 aprilie – 1 octombrie):
– zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu paturi, gradinite si crese;
– la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) ln anotimpul rece (1 octombrie – 1 aprilie):
– la cel mult 3 zile, din toate zonele.

Art. 41.
Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Art. 42.
Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai in conditiile stabilite conform reglementarilor in vigoare.

Art. 43.
Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice si biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfel incat sa se realizeze conditii de impiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor in mediul natural: sol, ape de suprafata, ape subterane, aer sau in mediul urban. In acest scop, se vor indeplini urmatoarele conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac in urma studiilor de impact pe mediu si sanatate, in conditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii geologice, hidrogeologice si urbanistice;
b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic;
c) in cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului.
Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi evitat in mod temporar, se asigura conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit;
d) in cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si rozatoarelor (dezinsectie si deratizare);
e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei in general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebita imprejmuirii si perdelelor de protectie.

Art. 44.
ln instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substantelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. in acest scop, se asigura conditii de colectare separata a acestui tip de deseuri.
Gazele de fermentare si apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se capteaza si se dirijeaza spre instalatii adecvate de tratare si neutralizare.

Art. 45.
lnstalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor indeplini urmatoarele conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie se fac in urma studiilor de impact pe mediu si sanatate;
b) functionarea instalatiilor de incinerare este conditionata de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale in atmosfera.

Art. 46.
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite si prevazute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare secundara si sa nu permita raspandirea continutului in cursul transportului. Ele vor fi intretinute igienic si dezinfectate periodic; in acest scop, compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitari mecanice si agresiuni chimice.

Art. 47.
Sistemul individual de indepartare si neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati rurale, cu conditia prevenirii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel incat sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa si sa fie la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.
CAPITOLUL Vl – Norme de igiena la unitatile de folosinta publica

Art. 48.
Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de institutii in care se desfasoara activitati social culturale, colectivitatilor temporare de munca sau de recreere, precum si unitatilor in care se efectueaza prestari de servicii pentru populatie, denumite in continuare unitati.

Art. 49.
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care sa corespunda conditiilor de calitate pentru apa potabila si vor fi prevazute cu instatatii interioare de alimentare cu apa si de canalizare, in conformitate cu normativele de proiectare.

Art. 50.
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; in lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata astfel incat sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Art. 51.
Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute in permanenta stare de functionare si de curatenie. ln acest sens, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure repararea imediata a oricaror defectiuni aparute la instalatiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) sa controleze starea de curatenie din anexele si din grupurile sanitare din unitate, asigurandu-se spalarea si dezinfectia zilnica si, cand este necesar, a acestora;
c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate (hartie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvantare a mainilor dupa spalare etc.); in grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica fotosinta, din hartie;
d) sa asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita fata de cel destinat altor activitati.

Art. 52.
Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea si evacuarea deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Curatarea si dezinfectia:
Prin curatare se intelege indepartarea mecanica (manuala si/sau automata) a oricaror forme de deseuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate in urma activitatilor umane, in unitatea de folosinta publica. Prin dezinfectie se intelege reducerea numarului de germeni saprofiti si distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apa fierbinte (77° C – 82° C timp de 1 minut), urmeaza in ordinea costului spalarea cu un detergent anionic si dezinfectia cu o substanta chimica;
– pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfectia chimica se face numai daca suprafetele sunt vizibil murdarite cu sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;
– covoarele si mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevazut cu doua filtre, pentru impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele si mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau cand sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;
– peretii si plafoanele, daca sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic si cand sunt vizibil murdarite; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;
– mobila si pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale; impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la inaltime si tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;
– W.C.-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu perie, praf de curatat si detartrant; colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chimica se va face cand W.C.-ul a fost folosit de o persoana suferind de o boala diareica acuta;
– cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat continand o substanta clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client;
– cabina pentru dus: peretii si cada se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat continand o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client; perdelele de la bai si dusuri se spala o data pe saptamana;
– chiuveta va avea suprafata intacta si nu va fi prevazuta cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care sa prelungeasca robinetele; chiuveta se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;
– sapunul si dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se pastreaza uscat intr-o savoniera care sa permita scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun, savonierele si distribuitoarele de perete se curata si se clatesc cu apa fierbinte inainte de reumplere;
– alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;
– echipamentele si materialele de de curatenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici si se clatesc cu apa fierbinte; se usuca si se depoziteaza uscate.
b) Dezinsectia periodica se va face la intervale prevazute in metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6 luni; intre operatiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsectie si deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta vectorilor.
c) Colectarea reziduurilor solide in recipiente metalice sau in cutii, cu pungi din material plastic, inchise etans, si evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea si dezinfectarea lor dupa golire.
d) Amenajarea de incaperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitate, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.

Art. 53.
Unitatile vor fi dotate si aprovizionate, dupa necesitate, cu utilaje si materialele.necesare pentru intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Art. 54.
Instalatiile de iluminat, incalzit si ventilatie, existente in dotarea unitatilor, vor fi mentinute in permanenta stare de functionare, revizuite periodic si exploatate la parametrii la care au fost proiectate si executate. Filtrele instalatiilor de ventilatie si aer conditionat trebuie pastrate curate si uscate. Praful depus in canalele de ventilatie se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat si conditionat va fi verificata cu regularitate.

Art. 55.
In salile unitatilor de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale si altele asemenea) nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata si autorizata sanitar. In functie de cubaj si de ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 m3/om/h.

Art. 56.
ln colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum si in unitatile de folosinta publica se vor asigura conditiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unitatii.

Art. 57.
In incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie sa se asigure o suprafata minima si un volum minim de 10 m2 si 27 m3 pentru camerele cu 1 pat, cate 16 m2 si 43 m3 pe camera pentru incaperi cu 2 paturi, minimurn 20 m2 si 54 m3 pentru camere cu 3 paturi si 26 m2 si 60 m3 pentru camere cu 4 paturi.
Numarul maxim de persoane cazate nu va depasi capacitatea proiectata.

Art. 58.
Utilizarea paturilor suprapuse in dormitoare comune de santier si cabane turistice montane se admite, in mod exceptional, daca se asigura un volum minim de aer de 12 m3/persoana.

Art. 59.
Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale si lenjeria de pat necesara pentru persoanele cazate, asigurandu-se primenirea acesteia, dupa cum urmeaza:
– schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, in cazul in care a fost folosita de aceeasi persoana;
– schimbarea lenjeriei de pat dupa fiecare persoana care paraseste unitatea.
Materialul moale folosit de clienti se colecteaza in saci de polietilena si va fi dezinfectat, in cursul procesului de spalare automata, prin supunere timp de 10 minute la 65°C sau 1 minut la 77-82°C.

Art. 60.
Baile publice (baile comunale, baile orasenesti, baile de intreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabila.

Art. 61.
Intreprinderile care detin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de intretinerea constructiilor si instalatiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, in permanenta, la parametrii proiectati.
Numarul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul:
Numarul de WC-uri Pisoare Lavoare
1 / 1 / 1 / 1 / 1
75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f)

Art. 62.
Numarul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depasi capacitatea proiectata si autorizata sanitar. Suprafata incaperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 m2; cabina de dus va avea minimum 4 m2.

Art. 63.
Unitatile care asigura servicii de igiena personala si de intretinere: baie, sauna, bazin, masaj uscat si subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curatare si dezinfectie, descrise la art. 52.
Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor indeplini conditiile prevazute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba dupa fiecare client cu materiale curate si dezinfectate; materialele folosite se vor curata si dezinfecta in conditiile art. 59.

Art. 64.
Accesul persoanelor in bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai dupa ce, in prealabil, au facut dus.

Art. 65.
Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata si dezinfectata in conditiile stipulate de art. 59.

Art. 66.
Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii, cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) in amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orasenesti sau industriale la o distanta care ar putea influenta direct calitatea apei din zona strandului;
b) la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protectie sanitara similar cu protectia surselor de apa de suprafata pentru alimentare cu apa potabila;
c) pantele de adancime: pentru adancimi de pana la 1,20 m, panta trebuie sa fie uniforma si sa respecte proportia de 1:10; este de preferat ca proportia inclinarii sa nu depaseasca 1 :15 – pentru adancimi mai mari, panta sa nu depaseasca proportia de 1:3;
d) fundul de bazin pentru o adancime de pana la 1,80 m trebuie sa fie din nisip si pietris marunt. Trebuie indepartate pietrele sau alte materiale care produc ranirea inotatorilor, precum si vegetatia acvatica care poate genera pericolul de inec;
e) in zonele de scaldat trebuie sa se asigure un minimum de 2,5 m2 luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda in zone cu adancimea apei sub 1,20 m, si cel putin 6,25 m2 luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda in zonele in care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;
f) demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:
– liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de mica adancime de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de inot si scufundare pentru modificarile pantei de adancime, pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);
– este necesara o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin cordon de siguranta, pentru copii si/sau persoane care nu inoata din diferite motive;
g) avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate in punctele de maxima adancime ale fiecarei zone, delimitate fata de toate trambulinele, platformele si facilitatile similare
h) facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; daca se folosesc totusi astfel de facilitati, se recomanda urmatoarele:
– facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie constituite la o distanta mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei si sa fie vizibile si din apa; ele trebuie sa aiba elemente foarte putine sub apa, pentru a nu se produce accidentari inotatorilor;
– adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri (fara trambulina) trebuie sa fie de cel putin 2,40 m pana la distanta de cel putin 3,6 m de la platforma;
– pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0.90 m deasupra apei, adancimea la capatul si in jurul lor pe o distanta de 3,6 m trebuie sa fie de 3 m;
i) calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri), pentru a putea fi folosita la imbaiere, trebuie sa corespunda urmatorilor parametri microbiologici:
– coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;
– coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;
– streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;
– bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie sa fie absente/100 ml apa;
– oua de geohelminti absente/10 dm3 apa.
Caracteristicile tizico-chimice trebuie sa corespunda pct. 22 standardul nr. 12585/1987.
Aprecierea calitatii apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va efectua astfel:
– categoria l – apa buna de imbaiere: in 50% din probele efectuate lunar (nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;
– categoria a Il-a – apa acceptabila pentru imbaiere: in 90% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt intre 100 – 1.000/100 ml apa;
– categoria a II-a – apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere prezentand risc pentru sanatate, daca, in peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100 ml apa;
j) in fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi instalate avertizoare privind categoria de apa conform lit. i).
Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calitatii apei de imbaiere.

Art. 67.
Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al lacurilor sau al raurilor trebuie sa asigure cel putin, 3,25 m2 de zona de uscat pentru fiecare inotator.
Plajele vor fi intretinute in permanenta stare de curatenie si vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor asigurandu-se un recipient la 250 m2 zona de plaja. Numarul optim de dotari sanitare este urmatorul:

Numarul Pisoare Lavoare Dusuri
1 / 1 / 1 / 1 / 1 / 1
75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f) / 50 (b) / 50 (f)

Nisipul plajelor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
– nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar ouale de geohelminti si candidele patogene trebuie sa fie absente;
– nisipul umed, in cursul folosirii plajei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar candidele patogene sau elementele parazitare trebuie sa fie absente.

Art. 68.
La proiectarea si executia bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele cerinte:
– la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un sant in jurul bazinului, cu latimea de 1,20 m si cu adancimea de 15 – 20 cm, in care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea in bazin;
– la bazinele descoperite si acoperite, se va prevedea o bordura ridicata cu 30 cm fata de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante, bazinele vor avea montate scari de acces in apa, numarul acestora stabilindu-se in functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite si forma adaptata folosirii fara risc;
– bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei. o bara de sustinere;
– adancimea bazinului va fi marcata vizibil pe marginile acestuia;
– la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia termica si tratarea suprafetelor cu antifungice;
– ambianta termica, ventilatia naturala si artificiala si iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate in asa fei, incat sa se evite imbolnavirea si accidentarile celor care le folosesc.

Art. 69.
Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare, care sa indeplineasca conditiile prevazute in standardul de stat in vigoare nr. 12.585/1987.
Evaluarea calitatii apei de piscina se va face astfel:
a) Limpezime – un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie sa fie vizibil cu usurinta in punctul cel mai profund al bazinului.
b) in 90% din probele recoltate trimestrial, numarul de bacterii/ml trebuie sa fie sub 300.
c) in 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie sa fie sub 10/100 ml
d) in 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie sa fie sub 2/100 ml.
e) Clorul rezidual liber in piscina trebuie sa fie de 0,5 mg si pH de 7,2 – 8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie sa aiba registre de evidenta a calitatii apei si a clorului rezidual liber.

Art. 70.
Bazinele de inot vor fi prevazute cu instalatii de incalzire a apei in asa fel incat apa de imbaiere sa aiba o temperatura de 22° – 24°C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22°C.

Art. 71.
Ritmul de primenire a apei si de spalare si dezinfectie a bazinelor se va stabili in functie de calitatea apei, respectandu-se urmatoarele cerinte minimale:
a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic.se va recircula prin sistemul de filtrare si clorizare intregul volum de apa al bazinului si, in plus, se va inlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabila – saptamanal se va face spalarea si dezinfectia bazinului.
b) Pentru bazinele fara recirculare, dar cu primenire continua a apei se va schimba zilnic cel putin 1/3 din volumul apei din bazin si se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.
c) Pentru bazinele fara recircularea apei si fara posibilitati de primenire continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia zilnica a bazinului si umplerea cu apa de calitatea prevazuta in standardul in vigoare.

Art. 72.
Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare si recirculare a apei, se va asigura obligatoriu si clorizarea apei.

Art. 73.
Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin curatarea mecanica si stergerea peretilor si fundului bazinului cu bureti imbibati in solutie dezinfectanta.

Art. 74.
Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare si dusuri, separate pentru femei si barbati, in conditiile prevazute la art. 67, pentru stranduri.

Art. 75.
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. In utilizarea piscinei, nu se va depasi numarul maxim de persoane aflate simultan in piscina, prevazut in proiectul acesteia, numar care va fi prevazut in regulamentul de utilizare.

Art. 76.
Accesul in piscine al persoanelor purtatoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie impiedicat.

Art. 77.
Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 m2 teren/persoana. In fiecare camping se amenajeaza oficii prevazute cu apa rece, apa calda necesara spalarii vaselor si grupuri sanitare cu
Numarul de WC – uri / Pisoare / Lavoare / Dusuri
1 / 1 / 1 / 1 / 1
30 (b) / 20 (f) / 30 / 30 (b) / 30 (f) / 30 (b) / 30 (f)

Curatenia si dezinfectia se vor face conform art. 52 si 59.

Art. 78.
Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica vor functiona numai in incaperi anume destinate, care vor indeplini urmatoarele cerinte specifice, in completarea celor prevazute la art. 52 din aceste norme:
– sa aiba peretii, pardoselile si mobilierul executate din materiale lavabile, incat sa poata fi spalate si dezinfectate;
– sa dispuna de lumina si de ventilatie, conform cerintelor sanitare, si sa fie incalzite, in sezonul rece, in conformitate cu standardele in vigoare;
– sa dispuna de instalatii interioare de alimentare cu apa potabila si de canalizare, potrivit necesitatilor; numarul optim de dotari sanitare se va stabili conform standardelor de proiectare, la numarul de clienti ai unitatii.

Art. 79.
Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri.

Art. 80.
Unitatile de frizerie si coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel incat sa se asigure servirea fiecarei persoane cu lenjerie curata, prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra in dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat dupa folosire, se colecteaza in saci de polietilena.

Art. 81.
Instrumentarul si materialele rezistente la caldura, utilizate in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica se vor steriliza dupa fiecare persoana servita, prin caldura umeda sub presiune (autoclavare) sau caldura uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele si aparatele care se deterioreaza la caldura se sterilizeaza la temperatura scazuta prin tratare intr-un sterilizator cu gaz. Aparatele si lamele de ras se dezinfecteaza cu alcool izopropilic.
Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere in apa fierbinte la 77 – 82°C, timp de 1 minut, sau la 65°C, timp de 10 minute, dupa care se usuca si se pastreaza uscate.
Canapeaua pentru tratamente cosmetice si masaj va fi acoperita cu o husa din material plastic, care se curata si se dezinfecteaza zilnic cu un detergent anionic.
Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate si avizate sanitar.
Nu se recomanda folosirea pensulelor si a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Daca totusi se folosesc, pensulele se prelucreaza dupa fiecare client ca si periile de unghii; casoletele se spala cu detergent anionic si se pastreaza ,uscate.
Personalul trebuie sa-si dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub jet de apa, sa le usuce cu aer cald sau cu prosop de hartie, de unica folosinta.
Pielea clientului, care urmeaza a fi supusa unor operatiuni posibil sangerande, trebuie dezinfectata prin spalare cu apa si sapun, urmata de aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.

Art. 82.
Este interzisa servirea in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica a persoanelor care sufera de boli de piele, de par sau de unghii. In cazul cand in timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.

Art. 83.
Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica va fi intretinut in permanenta stare de curatenie si se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este reecesar.
CAPITOLUL Vll – Norme de igiena privind produsele cosmetice

Art. 84.
Produsele cosmetice realizate in tara sau cele importate trebuie sa aiba calitatea si compozitia chimica conforma standardelor interne si internationale, sa fie insotite de certificat de calitate si aviz sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii, astfel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei care le utilizeaza, prin continutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.

Art. 85.
Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime si materiale care sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de standarde, caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, precum si normelor de protectie a mediului in vigoare.

Art. 86.
Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza in laboratoarele firmei producatoare.
Materiile prime si materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sanatatii.
Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care sa ateste ca performantele lor corespund parametrilor inscrisi in standardele sau normele de calitate.

Art. 87.
Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de catre agentii economici care au obtinut abilitarea si avizul sanitar al Ministerului Sanatatii.
Pentru produsele cosmetice fabricate in Romania, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a carui marca se produc si se comercializeaza acestea.
In cazul produselor cosmetice si al materiilor prime provenite din import, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.
Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevazute in avizul sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.

Art. 88.
Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie sa asigure mentinerea calitatii si cantitatii acestora, sa fie realizate din materii reciclabile si sa aiba asigurate conditiile de valorificare sau eliminare ecologica.
Materialele de ambalare si ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie sa fie avizate din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii.
Ambalajele trebuie sa fie curatate, uscate, neinfectate, fara miros si sa asigure integritatea produselor.

Art. 89.
Etichetarea si marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producatorului, a tarii in care au fost fabricate si ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile si precautiile de folosire a acestora.

Art. 90.
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de catre producator. Comercializarea produselor cosmetice fara termen de valabiiitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisa.

Art. 91.
Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decat cele efectiv realizate.

Art. 92.
La manipularea, transportul si depozitarea produselor cosmetice se vor asigura conditii igienico-sanitare care sa permita mentinerea stabilitatii parametrilor calitativi si a salubritatii acestora.
Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate si igienizate.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a calitatii, intocmite conforrn dispozitiilor legale in vigoare.
Pastrarea si depozitarea cosmeticelor se vor face in spatii curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curatate si dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de caldura si inghet.
Se vor evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel incat utilizarea acestora sa nu puna in pericol sanatatea populatiei.

Art. 93.
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in spatii autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sanatatii. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate si certificate (avizate) de Ministerul Sanatatii, conform normelor legale, si care respecta conditiile de calitate din standardele specifice fiecarui produs, astfel incat acestea sa nu afecteze sanatatea populatiei.

Art. 94.
Se interzice livrarea si se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialistii aflati in control constata deprecierea parametrilor calitativi si cantitativi prevazuti de standarde, produse ce ar putea afecta sanatatea populatiei.
CAPITOLUL VIII – Norme de igiena pentru transporturile de persoane

Art. 95.
La proiectarea, executia si functionarea constructiilor, vehiculelor si cailor de transport se vor respecta conditiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sanatatii pasagerilor si personalului. Fiecare societate comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligatia sa respecte aceste norme minimale si sa-si intocmeasca, pe baza acestora, regulamente de functionare si exploatare, care pot cuprinde prescriptii mai severe decat cele minimale, in scopul indeplinirii cerintelor urmatoare:
– apa si alimentele, materialele si ustensilele folosite sa fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene si substante toxice;
– persoanele nu trebuie sa intre in contact cu deseurile periculoase, mai ales de origine umana, considerate contaminate;
– persoanele nu trebuie sa intre in contact cu insectele, rozatoarele si cu alti vectori de boli infectioase;
– persoanelor li se vor asigura conditii care sa le protejeze de accidente sau riscuri de imbolnavire.

A. Transportul in comun urban si preorasenesc

Art. 96.
La proiectarea si constructia mijloacelor de transport in comun (autobuze, troleibuze, tramvaie), precum si a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua masuri pentru a se evita emisiile poluante si sursele de zgomot si pentru a se aplica toate mijloacele tehnice, in scopul evitarii accidentarii cetatenilor.
Societatile comerciale si regiile autonome care fac servicii de transport in comun, urban si preorasenesc, vor lua masuri de intretinere permanenta a conditiilor de igiena optime in mijloacele de transport, la capetele de linii si in statii.

Art. 97.
La amenajarea traseelor mijloacelor de transport in comun se va tine seama de urmatoarele necesitati privind mentinerea sanatatii populatiei si a personalului:
a) alegerea traseului se va face astfel incat acesta sa nu parcurga zone cu obiective protejate (locuinte, parcuri, locuri de odihna, de studiu, asistenta medicala, ingnjirea copiilor si batranilor etc.), iar daca acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin studii de impact, intre aceste trasee si obiectivele protejate – in aceste studii se vor lua in considerare emisiile de poluanti chimici si pulberi, de zgomot si de vibratii;
b) alegerea amplasamentelor statiilor se va face tinandu-se seama si de posibilitatile unor categorii de popuLatie (varstnici, copIi, bolnavi cu maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la locuinta lor la statie;
c) amenajarea traseelor se va face in asa fel incat sa se reduca la minimum impactul poluantilor asupra sanatatii publice (linii de tramvai insonorizat, pavimente din materiale care sa nu produca zgomot si sa nu elibereze in atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentale in suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor amenaja cabine pentru personal si pentru adapostirea conducatorilor de vehicule, prevazute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), si la care sa se asigure iluminatul. ventilatia si incalzirea, conform standardelor in vigoare.
La amenajarea statiilor se va urmari sa se acopere cat mai multe dintre necesitatile de protectie a calatorilor care asteapta (adapostirea de intemperii, protectie fata de temperaturile prea scazute sau prea ridicate, fata de iradierea. solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot fi cuplate cu unitati comerciale sau de servicii, cu respectarea normelor prevazute in standardele in vigoare, referitoare la aceste unitati.

Art. 98.
La constructia si amenajarea mijloacelor de transport in comun, se vor lua urmatoarele masuri:
a) reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chirnici, de zgomot si de vibratii, produse prin functionarea acestora;
b) folosirea pentru finisaje a unor materiale care sa permita curatarea uscata si umeda si dezinfectia;
c) dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de incalzire, de iluminat, de evitare a insoririi directe si a curentilor de aer prea puternici;
d) amenajarea scaunelor si a spatiilor de circulatie a persoanelor in interiorul vehiculului, dotarea cu bare si cu alte instalatii de sustinere si evitarea detaliilor de suprafata ascutite sau proeminente, in scopul evitarii accidentarii calatorilor;
e) asigurarea accesului lesnicios in vehicule pentru toate categoriile de calatori, in special handicapati, copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda ca cel putin unul dintre accese sa fie prevazut cu un dispozitiv pentru urcarea carucioarelor.

Art. 99.
Amplasarea, constructia si amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport in comun se vor face in asa fel, incat sa nu se produca emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care sa puna in pericol sanatatea si confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe sol a reziduurilor lichide sau a apelor uzate.

Art. 100.
Agentii economici care fac servicii de transport in comun urban si/sau preorasenesc sunt obligati sa intretina traseele, statiile si mijloacele de transport in comun, in conditii optime de igiena, sa asigure intretinerea, salubrizarea, curatarea, dezinfectia si dezinsectia vehiculelor in mod permanent si sa asigure un microclimat confortabil in mijloacele de transport.
In acest sens administratorii (managerii) au obligatia de a intocmi, inclusiv pe baza acestor norme, regulamente de functionare si exploatare, care vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.

B. Transportul aerian

Art. 101.
La proiectarea, construirea si in timpul exploatarii aeronavelor si a aeroporturilor se vor respecta normele de protectie sanitara a echipajului, calatorilor si personalului din aeroporturi.

Art. 102.
Aeroporturile trebuie sa beneficieze de apa potabila de calitate si in cantitate suficienta pentru necesitatile proprii si pentru aprovizionarea aeronavelor. lnstalatiile si utilajele folosite trebuie sa functioneze in asa fel, incat sa nu modifice calitatea apei din retea.
Controlul calitatii apei se face conform metodologiei Ministerului Sanatatii; pentru aprovizionarea aeronavelor se va pastra o evidenta speciala, care sa precizeze data si ora alimentarii, cantitatea si calitatea apei introduse (clor rezidual liber), precum si utilajul/instalatia de alimentare.
Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte ale aeroportului, reprezentative pentru supravegherea calitatii apei. Clorul rezidual se controleaza de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele controlului sunt inregistrate si transmise autoritatii sanitare care supravegheaza aeroportul.
Reteaua de apa, aflata in responsabilitatea directa a autoritatii aeroportului, trebuie sa fie construita, exploatata si intretinuta astfel incat sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr. 1.342/1991.

Art. 103.
ln aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie sa fie realizate din material inoxidabil si montate sub un unghi care sa nu permita raspandirea apei pe paviment.
Gura de apa trebuie sa fie montata la un nivel superior preaplinului chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel incat gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.

Art. 104.
Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei pana la aeronava trebuie sa fie utilizat numai pentru apa potabila. Constructia cisternei trebuie sa fie realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistent la coroziune, care sa nu cedeze la metale sau la alte substante si care sa confere etanseitate etc.).
Gurile de intrare si iesire trebuie sa fie orientate in jos si sa fie prevazute cu dispozitive nefiletate, care sa permita racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei si a aeronavelor
Cisterna va fi periodic dezinfectata, impreuna cu tubulatura de alimentare.

Art. 105.
Aeroporturile trebuie sa fie dotate cu instalatii de evacuare a deseurilor solide si lichide atat de la aeronave, cat si la sol. Sistemele de evacuare trebuie sa indeplineasca conditiile de la art. 28 – 36 din prezentele norme, precum si urmatoarele:
– evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare sa se faca complet, in mod etans, fara a periclita mediul si sanatatea;
– instalatiile si utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau dupa fiecare descarcare totala in reteaua de canalizare sau in alte sisteme autorizate.

Art. 106.
Aeroporturile trebuie dotate cu instalatii adecvate prepararii, manipularii si servirii, in conditii igienice, a alimentelor si bauturilor Trebuie sa dispuna de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor, pentru spalarea si dezinfectia veselei si a ustensilelor si pentru transportul si manipularea alimentelor la bordul aeronavelor.
Sursele de alimente trebuie sa fie avizate, autorizate si controlate de autoritatile sanitare.

Art. 107.
Pentru protectia pasagerilor, a echipajului si a populatiei de la sol contra insectelor, rozatoarelor si altor vectori de boli transmisibile, aeroporturile trebuie sa dispuna de servicii de lupta contra vectorilor (tantari, muste, purici, paduchi, sobolani etc.), precum si de echipamente si substante de combatere a daunatorilor (dezinsectie si deratizare), avizate de autoritatea sanitara.
In vederea eliminarii insectelor zburatoare si a rozatoarelor, se aplica masurile de combatere in aeronave, vehicule, in cladiri si pe o raza de 400 m in jurul perimetrului aeroportului.
Aeroportul trebuie sa dispuna de mijloace pentru dezinfectia si dezinsectia echipajului, calatorilor si bagajelor, precum si a altor obiecte si instalatii.

Art. 108.
Aeroportul trebuie sa dispuna de cabinet medical dotat cu personal, materiale si local corespunzator:
ln aeroport personalul medical trebuie sa asigure si serviciile de inspectie si avizare privind salubritatea, astfel incat echipajul si calatorii sa fie protejati sanitar.
Aceasta activitate trebuie sa se refere la:
– tipul, calitatea si starea materialului,
– eficacitatea si rapiditatea operatiunilor;
– capacitatea si competenta personalului

Art. 109.
In aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autoritatile sanitare locale, precum si posibilitati de izolare a bolnavilor suspecti de maladii transmisibile.

Art. 110.
Aeronavele trebuie sa dispuna de apa potabila provenind de la reteaua aeroporturilor, cu respectarea normelor de calitate.
Rezervoarele, conductele, recipientele si butelliie folosite pentru distributia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie sa fie intretinute igienic, astfel incat sa nu modifice calitatea apei si sa fie supuse periodic operatiunilor de dezinfectie.

Art. 111.
Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie sa fie situat pe partea opusa si anterior fata de racordurile servind la evacuarea apelor uzate. Orificiul de admisie a apei trebuie sa fie de alt tip si de alte dimensiuni decat orificiul pentru evacuare sau spalare.

Art. 112.
Punctul de apa de pe aeronava trebuie sa fie accesibil si situat in sectorul serviciilor aeronavei.

Art. 113.
La fiecare schimbare/alimentare cu apa a aeronavei, clorul rezidual trebuie sa fie de maximum 0,25 mg/l.

Art. 114.
Apele uzate de la bordui aeronavelor trebuie sa fie colectate si conservate in recipiente neabsorbante si etanse.
Tinetele trebuie sa aiba capacitatea corespunzaioare numarului de calatori, sa fie etanse si fixate de aeronava.
Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie sa aiba gura de evacuare etansa pentru a nu permite raspandirea apelor uzate in timpul zborului.
Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care sa permita racordul tubulaturii de evacuare a cisternelor de vidanj.
Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce in fiecare tineta/bac 1 litru de etilenglicol, in scopul evitarii congelarii lichidului si blocarii orificiului de vidanj.

Art. 115.
Aeronava trebuie sa dispuna de un lavabou realizat din material rezistent, usor de spalat si bine fixat. Gura robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie sa dispuna de sapun si servetele in cantitate suficienta, de apa calda si rece.

Art. 116.
Recipientele utilizate in caz de rau de zbor trebuie sa fie realizate din material nabsorbant si etans.

C. Transporturile feroviare

Prezentele norme se refera la elementele fixe – statii CF, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, tunele si la elemente mobile – materialul rulant.

Art. 117.
Elementele fixe trebuie sa dispuna de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate, a deseurilor solide si lichide. De asemenea, se vor asigura unitati de alimentatie publica/colectiva, asistenta rnedicala si altele.

Art. 118.
Statia de cale ferata se amplaseaza in perimetrul localitatii si se dimensioneaza corespunzator volumului traficului. Se iau masuri de protectie – perdele vegetale si panouri din materiale fonoabsorbante. Se amenajeaza cai de acces si parcari suficiente, cai de acces in si din interior, cu sens unic, sisteme de ventilatie, iluminat si incalzire.
La proiectarea, constructia si amenajarea statiilor se vor asigura:
a) peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce permit intretinerea usoara, si care sa impiedice dispersia particulelor in aer; lungimea peronului trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea garniturii de tren; inaltimea peronului trebuie calculata in asa fel, incat distanta dintre ultima treapta a vagonului de calatori si peron sa fie mai mica de 20 cm; peroanele vor fi prevazute cu mobilier adecvat, confectionat din materiale lavabile;
b) sisteme de distributie a apei potabile in jet ascendent sau cu fantani, care sa respecte conditiile prevazute la cap. III din prezentele norme;
c) cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali de asteptare, alte zone publice; in cosuri se vor introduce pungi din polietilena in care se colecteaza deseurile si se indeparteaza o data cu acestea; deseurile se evacueaza si se neutralizeaza conform prevederilor cap. V din prezentele norme;
d) sali de asteptare prevazute cu mobilier adecvat, in numar suficient, confortabil, confectionat din materiale lavabile; salile de asteptare vor fi prevazute cu sisteme de incalzire nepoluante si sisteme de aerisire eficiente;
e) nivelul iluminatului artificial al peroanelor si salilor de asteptare va fi de minimum 70 lucsi pentru iluminat fluorescent;
f) grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), in numar suficient; grupurile sanitare vor fi mentinute in stare de functionare si de curatenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte produse avizate de Ministerul Sanatatii; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va face conform prevederilor art. 51 din prezentele norme;

Art. 119.
Statiile care dispun. de rezervoare de apa vor asigura buna intretinere si dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei, iar „trenul de apa” va fi avizat si autorizat sanitar si va fi intretinut si dezinfectat permanent.

Art. 120.
Celelalte unitati care asigura functionarea statiei si servirea calatorilor vor respecta normele de igiena corespunzatoare specificului de functionare.

Art. 121.
Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatiile, materialele si personalul necesar de salubrizare si intretinere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:
a) alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel incat sa nu fie contaminati hidrantii si sistemele de aprovizionare; se vor dezinfecta rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;
b) instalatii de preincalzire a vapoarelor in sezonul rece;
c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poata fi utilizat pentru operatiunile de salubrizare;
d) statii de spalare, cu instalatii de apa calda si materiale de curatenie;
e) evacuarea apelor reziduale si a deseurilor menajere, provenite din operatiunile de salubrizare se va face cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.

Art. 122.
Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate chimica – coeficient scazut de conductibilitate termica si electrica, cu protejarea platformelor de trecere intre vagoane impotriva factorilor meteorologici, cu grad de securitate a treptelor si usilor si cu:
a) latimea coridorului de minimum 0,70 m;
b) ferestre din sticla securitate fono – si termoizolanta (geamuri duble), avand mecanisme sigure si usor de manuit;
c) dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu cuiere, oglinzi si recipiente pentru deseuri;
d) instalatii de apa si de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire si ventilatie;
e) spatiu pentru spalat langa WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier, lavoar, iluminat artificial, priza electrica, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;
f) fotoliile din compartimente, realizate din materiale usor de curatat;
g) in compartiment trebuie sa se asigure starea de confort:
– temperatura in sezonul rece sa fie minimum 18°; sursele de caldura sa fie curate; temperatura corpului de incalzit sa nu depaseasca 80° si sa fie prevazute cu ecrane de protectie
– calitatea aerului interior in urma ventilatiei sa fie: maximum 0,1% CO2, 1 mg pulberi/m3 aer, umiditate relativa 35 – 70%, viteza curentilor de aer 0,15 m/sec. iarna si 0,25 m/sec. vara;
– iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;
h) conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevazute in standardele in vigoare, izolate termic si prevazute cu dispozitive de incalzire pentru protectie impotriva inghetului;
i) conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate si dispuse astfel incat sa nu murdareasca instalatiile de sub vagoane (osii, boghiuri);
j) rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 I/loc vagon; umplerea se face prin racorduri etanse, cu protectie impotriva contaminarii apei;
k) W.C.-ul, racordat la instalatia de apa si cu sistem de evacuare a apei uzate, cu planseul realizat din materiale impermeabile si usor lavabile, dotat cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaleta, sub care se va fixa inscriptia ,,Apa nepotabila”, cutie pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas cu solutie dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat langa rezervorul de apa;
l) dotarea minima:
– sapun lichid – 0,4 I/sapuniera;
– hartie igienica – 1/2 rulou/1 cabina W.C.;
– servetele – 1/4 pachet/cutie pentru prosoape;
– tablete dezodorizante – 15 g/1 cabina W.C.;
– materiale dezinfectante;
– pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.

Art. 123.
Vagonul de dormit va fi prevazut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru conductori, incaperi pentru incalzit si pentru utilaje sanitare:
a) cusetele trebuie sa dispuna de paturi prevazute cu dispozitive de ridicare. la perete, astfel incat sa se asigure sederea comoda in timpul zilei, etajere si nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum si cu sistem de masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, ,etajere, suport pentru pahare, iluminat propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie de pat, prosoape pentru fiecare persoana;
b) incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala, dulap pentru imbracaminte, dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalatii pentru fierberea apei, dulap pentru lenjerie curata si, separat, pentru cea utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda si rece;
c) alimentarea cu apa trebuie sa asigure 25 I/loc de dormit;
d) sistemul de incalzire trebuie sa asigure 18° – 22° in cuseta, 23° – 25° in spalatoare si 18° la W.C.;
e) iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta si de 100 lucsi deasupra oglinzii;
f) lenjeria de pat se colecteaza in saci impermeabili si se prelucreaza conform prevederilor art. 59 din prezentele norme;
g) dezinsectia si deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.

Art. 124.
Transportul subteran va respecta normele de igiena generale si va avea urmatoarele conditii specifice:
a) sistem de ventilatie, care sa asigure microclimatul corespunzator calatorilor atat in statii, cat si in vagoane;
b) iluminat artificial – minimum 100 lucsi,
c) sistem de acces cu scari simple si scari rulante sau ascensoare;
d) deratizare trimestriala si la nevoie.

D. Transporturile navale

Art. 125.
Amplasarea, proiectarea si realizarea porturilor se vor face, tinandu-se seama de distantele fata de apa si de localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalatiilor de acostare a navelor si a spatiilor de depozitare, in asa fel, incat sa nu se influenteze in mod negativ starea de sanatate si confortul populatiei si al personalului.

Art. 126.
Portul va dispune de o retea de distributie a apei de baut, racordata la reteaua localitatii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor cap. ll din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru aprovizionarea cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va desfasura cu respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.

Art. 127.
Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de canalizare a localitatii, fie racordata la sisteme proprii de tratare si neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. lV din prezentele norme. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu prize terestre si/sau salupe speciale de preluare. Apele uzate vor fi deversate in bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislatiei sanitare si de mediu si a standardelor in vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale si a deseurilor lichide in apele bazinului portuar.

Art. 128.
Pe platforma portuara se vor asigura conditiile de salubritate conform cap. V din prezentele norme.

Art. 129.
Pe platforma portuara, in cladirile si instalatiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor (rozatoare, insecte etc.) conform prevederilor art. 52 lit. b) din prezentele norme.

Art. 130.
La proiectarea si realizarea navelor se va realiza, in cadrul functionalitatilor specifice, si un complex social care sa cuprinda cabine, dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare, infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale si aite utilitati.

Art. 131.
Navele vor fi prevazute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile si cu retea de distributie, asigurandu-se o cantitate medie de 32 – 120 I/pers./zi.
Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face in conformitate cu prevederile cap. ll din prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se va face conform cap. III din prezentele norme si cu metodologia de supraveghere a apei potabile.
Reteaua de apa de pe nave, precum si instalatiile aferente retelei vor fi marcate prin vopsire, in culoarea albastra, cu vopsele protectoare, robinetele de distributie a apei de baut vor fi marcate cu inscriptia ,,Apa potabila”; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spalare a puntii vor fi marcate cu inscriptia ,,Apa nepotabila”.

Art. 132.
Colectarea si evacuarea apelor uzate se fac prin instalatii proprii, cu evacuare in apa marii, in larg, dar numai dupa separarea deseurilor lichide uleioase si a grasimilor si dupa dezinfectia cu substante clorigene; cele doua operatiuni se vor face, de preferinta, intr-un tanc colector; eficienta dezinfectiei trebuie sa asigure maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este interzisa deversarea apelor uzate si a deseurilor lichide in apele bazinelor portuare.

Art. 133.
Precolectarea primara a deseurilor menajere se face in recipiente din material plastic sau din metal, iar precolectarea secundara, in pubele sau compartimente etanse, situate in puncte accesibile, cu evacuare finala prin preluarea in porturi de catre mijloace auto specifice.

Art. 134.
In timpul stationarii in porturi se efectueaza curatarea generala a navei, urmata de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Art. 135.
Pasagerilor si personalului li se va asigura cazarea in conditii de confort termic, ambianta luminoasa, sonora – si cromatica, microclimat si calitate a aerului interior, mediu biotoxicologic si dotari, conform prevederilor cap. Vl din prezentele norme.

Art. 136.
In cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor si personalului se includ si masurile de igiena si antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor specifice zonelor tropicale si de control igienico-sanitar.

Art. 137.
Personalul medical aduce la cunostinta comandantului navei masurile speciale profilactice si de combatere, specifice bolilor transmisibile, in scopul informarii autoritatilor portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerintelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea, personalul medical atesta efectuarea si eficienta masurilor de combatere a insectelor si rozatoarelor, controIeaza zilnic calitatea apei de baut si a alimentelor.

E. Transportul rutier interurban

Art. 138.
Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport se vor construi si amenaja conform prevederilor art. 95 si 98 din prezentele norme.
Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe scaun pentru fiecare calator. Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. si chiuveta) si cu scaune reglabile.

Art. 139.
La proiectarea, constructia, amenajarea si functionarea autogarilor se vor respecta prevederile art 48, 49, 50, 51, 52, 53 si 54 din prezentele norme.
Alimentarea cu apa a calatorilor se va face in conditiile prevazute la art. 103 din prezentele norme.
lntretinerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea prevederilor art. 99 din prezentele norme.

Art. 140.
La proiectarea, constructia, amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor respecta conditiile impuse de necesitatile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada si a populatiei, in general.
Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face in urma unui studiu de impact asupra mediului si sanatatii. ln alegerea amplasamentului se vor avea in vedere urmatoarele necesitati:
– reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot si vibratii si a emisiilor de poluanti atmosferici
– facilitarea circulatiei populatiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrazii;
– evitarea traversarii zonelor protejate de catre traseul autostrazii.
Amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor face, tinandu-se seama de urmatoarele necesitati:
– plantarea de perdele vegetale de protectie la distantele impuse de legislatia in vigoare;
– montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuintelor;
– amenajarea de locuri de odihna la distante de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu amenajari pentru odihna, protejate de insorirea excesiva si de intemperii si cu amenajari pentru colectarea si evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din prezentele norme Locul de odihna poate fi dotat si cu statie de alimentare cu carburanti si cu unitati de aiimentatie publica. Amenajarile din locurile de odihna vor fi racordate la reteaua de energie electrica.
Apele uzate vor fi colectate, prelucrate si evacuate conform prevederilor art. 28 – 36 din prezentele norme.
– la toate amenajarile de pe autostrazi se vor prevedea accese speciale pentru persoanele handicapate;
– asigurarea unui iluminat corespunzator pe timp de noapte;
– montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru urgentele medicale.
CAPITOLUL IX – Norme privind produsele pesticide utilizate in profilaxia sanitar – umana

Art. 141.
Utilizarea pesticidelor in combaterea artropodelor si a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, se va face in asa fel incat sa nu fie afectata starea de sanatate a populatiei prin efectul toxic al acestor produse.

Art. 142.
ln actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse in lista aprobata prin ordin al ministrului sanatatii si publicata sub titiul ,,Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana”. Lista se va actualiza si publica anual.
Produsele avizate pentru aceasta activitate la o data ulterioara publicarii listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii.

Art. 143.
Produsele care se incadreaza in grupele | si a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificati si autorizati de inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale si nu se pot comercializa sau distribui catre populatie.
Tratamentele cu pesticide din grupele I si a ll-a de toxicitate pot fi efectuate in gospodariile individuale, numai in afara spatiilor de locuit, de catre operatori autorizati.

Art. 144.
ln actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma si modul de utilizare a.pesticidelor. stabilite o data cu avizarea sanitara a produsului utilizat si se vor respecta masurile de protectie a operatorilor, masurile de prevenire a poluarii mediului inconjurator si masurile pentru prevenirea unor accidente.
Actiunile de combatere pot fi efectuate de unitati prestatoare de servicii de dezinsectie si deratizare.
Unitatile prestatoare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale; ele isi vor desfasura activitatea sub supravegherea si controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale.
Daca o unitate prestatoare isi desfasoara activitatea si in alt teritoriu decat in cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fara sa instiinteze in prealabil inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsectie si deratizare din aceste unitati trebuie sa fie atestati de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva teritorial, pentru aceasta activitate.
In acest scop inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pot organiza cursuri de calificare in vederea obtinerii atestarii.

Art. 145.
Comercializarea produselor pesticide utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face numai daca aceasta este cuprinsa in obiectul de activitate al unitatii comerciale.
Produsele pot fi comercializate numai in ambalaje autorizate in acest scop de catre lnstitutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti si insotite de instructiuni de folosire redactate in limba romana. Microambalarea pesticidelor utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva judetene. Modul de ambalare si etichetele trebuie sa fie aprobate si in acest caz de lnstitutul de lgiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti.
Este interzisa portionarea si reambalarea produselor pesticide fara autorizarea de catre lnstitutul de lgiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti a acestei activitati.
Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide in alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate.
Este interzisa comercializarea catre populatie a produselor pesticide din grupele l si a ll-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai catre persoane fizice sau juridice autorizate in acest scop de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale, insotita de consemnarea instrainarii intr-un registru special.

Art. 146.
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primariile si agentii economici au obligatia de a organiza si desfasura actiuni de combatere a artropodelor si rozatoareior vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, la solicitarea si cu indru marea tehnica de specialitate a inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva teritorial.

Art. 147.
Cetatenii cu gospodarii individuale si asociatiile de locatari au obligatia de a asigura combaterea si stingerea focarelor de artropode si rozatoare vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le detin.

Art. 148.
lnspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale au obligatia informarii populatiei cu privire la existenta in teritoriu a vectorilor care prezinta un risc pentru sanatate sau care produc un disconfort deosebit si la masurile de combatere ce trebuie luate impotriva acestora. In atingerea acestui scop, membrii comunitatii se pot adresa inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pentru obtinerea informatiiior dorite.
Consiliile locale si primariile au obligatia de a comunica cetatenilor masurile intreprinse in vederea combaterii artropodelor si rozatoarelor.
CAPITOLUL X – Normele de igiena privind inhumarea, transportul si deshumarea cadavrelor umane

Art. 149.
ln cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua masurile de prevenire a raspandirii infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale – transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.

Art. 150.
Transportul cadavrului in afara localitatii in care s-a produs decesul se face dupa imbalsamare, intr-un sicriu al carui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil si inchis etans.

Art. 151.
Exhumarea cadavrelor se poate face dupa minimum un an de la data inhumarii si numai in perioada 1 noiembrie – 31 martie; dupa 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate in orice perioada a anului, fara avizul organului sanitar.

Art. 152.
Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara in strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din judetul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va face in sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al carui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sanatatii.

Art. 153.
lnhumarea cadavrelor umane se face numai in cimitire autorizate sanitar de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva judetean.
Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard si cu o perdea de arbori. lntre morminte si gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m.

Art. 154.
Desfiintarea si schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai dupa 30 de ani de la ultima inhumare si dupa stramutarea tuturor osemintelor.
Desfiintarea cimitirelor inainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva judetean.

27 octombrie, 2009 at 1:50 pm Un comentariu

Articole mai vechi Articole mai noi


Categorii

Feed-uri